Salvați Palatul Brukenthal!

O poveste tristă și totuși … nu doar o poveste

Muzeul Național Brukenthal și Asociația Brukenthalia lansează campania White Palace – Dark Story [un palat alb – o poveste întunecată] pentru restaurarea Palatului Brukenthal.

Sate fără şcoli

În urmă cu vreo 50–60 de ani, satul Albi mustea de copii. Şcoala se ţinea, prin rotaţie, în câte o casă, în fiecare săptămână; apoi oamenii au pus mână de la mână şi au ridicat o şcoală. Astăzi, doar vreo doi oameni mai locuiesc în sat, clădirea şcolii e demult dărâmată, iar clopoţelul nu mai sună. Albi e un sat fără şcoală. Gherdeal – la fel. Poieniţa – tot aşa. Şi lista ar putea continua cu Pădureni, Nucet, Sădinca, sate din care şcoala a dispărut demult, căci nu mai sunt copii care să o frecventeze.

Sate strămutate

Case și o biserică au fost înghițite de ape, în vechea vatră a satului Tălmăcel. De frica otomanilor, oamenii din Nou Săsesc și–au părăsit gospodăriile și au ales o nouă vatră pentru sat, iar locuitorii din Proștea, actualmente Stejărișu, și–au mutat satul din cauza deselor reversări peste albie ale Hârtibaciului. Așa au fost strămutate trei dintre satele Sibiului, în vremuri vechi.

Lansare de carte

Miercuri, 3 septembrie 2014, ora 18, în filigoria din Parcul Sub Arini din Sibiu, are loc prezentarea volumului Reţete din bucătăria armenească. Acesta este primul produs editorial bilingv (română-engleză) ce integrează gastronomia armenească în contextul mai larg al patrimoniului intangibil specific etnicilor armeni. Cartea a fost editată de Asociația Sibiul Azi, cu sprjinul financiar al Guvernului României – Departamentul pentru Relații Interetnice.

În căutarea comorilor pierdute din Sibiu

Banu–i ochiul dracului" – spune o veche vorbă românească. O fi, dar dacă e vorba de bani mulţi, atunci nu ar fi rău să ştim unde sunt – ar putea răspunde generaţiile de locuitori ai Sibiului care s–au întrebat dacă o fi sau nu adevărat că la Buia, Brădeni, Cisnădie, Tilişca, Orlat sau Sibiel se află bine ascunse adevărate comori. Unde or fi, nu se ştie, dar legendele se transmit din generaţie în generaţie, doar–doar cineva va fi norocos.

Băcița care scrie versuri

Pe Maria lu’ Răduţoaie o cunoaşte toată Jina, doar e de acolo din sat, acolo s–a născut, acolo a crescut, acolo şi–a crescut copiii. A fost băciţă ca mai toate femeile din sat, aşa că tainele facerii untului, brânzei de burduf sau smântânei nu îi sunt străine. Inedit e însă faptul că Maria lu’ Răduţoaie cunoaşte secretul vorbelor meşteşugite şi scrie versuri ce au făcut înconjurul ţării. Aşa a ajuns să fie recunoscută drept băciţa–poetă din Jina.

Jina, satul mai tare ca împăratul

338 de locuitori din Jina şi–au părăsit satul. Se întâmpla în anul 1765, când jinarii se luptau să–şi păstreze credinţa strămoşească şi să nu fie înrolaţi în rândul grănicerilor. Puţin mai târziu, pe parcursul câtorva, 1771–1775, nu mai puţin de 125 de grăniceri au dezertat din compania a V–a din Jina. Şi tot în acele vremuri, jinarii au ieşit cu furcile pentru a–i apăpra pe preoţii ortodocşi din biserică. Aşa a ajuns Jina să fie cunoscut drept "satul mai tare ca împăratul".

O viaţă sănătoasă, din satul de altădată

Aveau un stil de viaţa mai sănătos bunicii şi străbunicii noştri? Da, ar răspunde unii, pentru că hrana lor era una naturală, fără aditivi sau coloranţi chimici; da, pentru că exerciţiul fizic era o constantă a vieţii lor şi nu se rezuma la câteva ore petrecute în sala de fitness; da, pentru că a socializa nu însemna o viaţă trăită online, ci întâlniri şi discuţii faţă în faţă.

Pornind de la astfel de exemple, peste 300 de persoane din Europa, Asia, America de Nord şi Africa s-au arătat interesate să descopere un stil de viaţă sănătos în cultura tradiţională română. Zece dintre ei vor avea această oportunitate, graţie atelierului “Descoperă un stil de viaţă sănătos prin intermediul tradiţiilor româneşti.” Aceasta se desfăşoară la Sibiu, în perioada 1-8 iulie 2013, fiind organizat de Asociaţia „Sibiul Azi”, cu finanţare de la Comisia Europeană, prin programul de Învăţare pe tot parcursul vieţii, prin Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale.

Atelierul se deschide oficial marţi, 1 iulie, şi timp de şase zile, zece străini şi doi români vor analiza conceptul de viaţă sănătoasă din trei perspective:  hrană/obiceiuri culinare, comunicare şi obiceiuri sociale. Se va vorbi astfel despre şezătorile şi jocul duminical de altădata, despre claca organizată pe conceptul de într-ajutorare, despre hrana produsă în gospodărie etc. De asemenea, satul românesc va fi descoperit în timpul vizitelor in-situ şi al întâlnirilor cu meşterii populari.

Asociaţia “Sibiul Azi” a fost înfiinţată la sfârşitul anului 2011 cu scopul de a iniţia şi derula proiecte interculturale, educaţionale şi axate pe protecţia mediului. Obiectivele asociaţiei sunt următoarele: elaborarea şi implementarea de proiecte culturale, educaţionale, de proiecte axate pe protecţia mediului şi promovarea protecţiei mediului, de proiecte vizând promovarea bunelor relaţii între etniile conlocuitoare în România, elaborarea şi implementarea de proiecte editoriale şi online (editare, tipărire, realizare de traduceri, realizarea de website-uri).

 Anul trecut, Asociaţia “Sibiul Azi” a derulat un alt proiect cu finanţare nerambursabilă: „Ghidul minorităţilor din Sibiu”, proiect editorial sprijinit de Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României.

 

SURSA>  http://discover-a-healthy-way-of-life.blogspot.ro

Stiri de pe Terra

* Atenţie la inimă şi bolile de inimă, ne îndeamnă specailiştii . Avertisimentul lor vine după ce s-a constatat că la fiecare 26 de secunde o persoană suferă un infarct miocardic, la fiecare minut un om moare din această cauză, iar boala coronariană ischemică este principala cauză de mortalitate din lume. Statisticile nu sunt bune nici pentru România, unde sunt înregistraţi peste un milion de oameni care suferă de cardiopatie ischemică, iar în fiecare an sunt diagnosticaţi alţi 33.000. Fumatul, diabetul zaharat, obezitatea, colesterolul crescut, sedentarismul şi hipertensiunea arterială sunt factori care favirizerază apariţia bolii.
* Există naftalină şi la 700 de ani lumină distanţă de Terra. De ce e important acest fapt? Cercetătorii susţin că naftalina  este una dintre moleculele ce stă la baza apariţiei vieţii pe Pământ. “Am identificat naftalina în nori de materie interstelară la aproape 700 de ani lumină distanţă de Pământ. Ar fi interesant să aflăm dacă aici există hidrocarburi mai complexe şi aminoacizi. În contact cu radiaţiile ultraviolete, cu amoniul şi cu apa, naftalina este capabila să producă aminoacizi, precursori ai vieţii”, declară cercetătoarea Susana Iglesias Groth..

Pinguinii, păsările cu frac

Sunt păsările care ies din multe tipare cunoscute nouă. Aşa că nu e de mirare că, de când omul a păşit în Antarctica, de când Adelie, soţia unui explorator francez, descoperea o nouă specie de pinguini, aceste păsări au incitat curiozitatea oamenilor. Nunţile lor pe gheaţă, creşele pe care ei le întemeiează, faptul că masculii clocesc ouăle sau faptul că aceste păsări nu zboară sunt motive pentru ca oamenii să–şi îndrepte privirea spre o societate bine pusă la punct pe tărâmuri îndepărtate.