Covor anatolian – spălat pentru prima dată după 300 de ani

Unul dintre cele mai apreciate covoare anatoliene de secol XVIII este restaurat la Muzeul Naţional "Brukenthal" din Sibiu* Dată fiind fragilitatea lui, specialiştii sibieni lucrează alături de experţi din Germania

Cu aproape 400 de covoare anatoliene, cele mai bine conservate din afara lumii isla­mice, se laudă Transilvania. Peste 50 dintre aceste piese se găsesc în colecţiile Muzeului Naţional Brukenthal şi în ultimele decenii au fost restaurate şi expuse atât în Sibiu, cât şi în mari oraşe europene. Există însă şi covoare anatoliene care abia acum ajung în grija restauratorilor. Un astfel de exemplar a intrat de câteva zile în proces de curăţare şi res­taurare. Este vorba de un covor de rugăciune „de Transilvania”, care provine din colecţiile  Bisericii Evanghelice CA, Sibiu. Specialiştii în domeniu susţin că este un exemplar remarcabil, făcut din lână, cu 1.500 de noduri Ghiordes pe decimetru pătrat.

Spălat după metode germane

"E un covor foarte fragil, cu porţiuni mari degradate sau dispărute din cauza moliilor şi a rozătoarelor; era important să avem mij­loacele de securitate şi cunoştinţele necesare pentru a-l restaura. Tocmai de aceea am apelat la ajutorul domnului Peter Hoffmeister, cunoscut colecţionar de covoare orientale, expert în conservarea şi curăţarea lor, al doamnei Eva Hoffmeister, restaurator textile, şi al domnului Ştefan Ionescu, care a valo­rificat tezaurul de covoare anatoliene din Ro­mânia", a spus Alexandru Sonoc, coordona­torul Galeriei de Artă Românească.
Prima etapă în restaurarea covorului a ţinut de consolidarea marginilor, ca să se împie­dice destrămarea lui; apoi covorul a fost spă­lat pentru prima dată în ultimii 300 de ani. Pentru spălare s-au folosit soluţii speciale aduse de experţii germani: "Primul pas în restaurarea unui covor este ca acesta să fie corect spălat. Particulele de murdărie cau­zează deteriorarea lânii. Tehnica noastră de spălare garantează că nu rămâne nicio par­ticulă de murdărie", a declarat Peter Hof­fmeister. Iar diferenţele dintre covorul curăţat şi cel murdar au fost vizibile imediat: "Acum se văd cele mai mici detalii de pe covor, cu­lorile sunt mai deschise", a remarcat Alexandru Sonoc.
Operaţiunea de spălare a covorului a scos la lumină şi un detaliu necunoscut până acum: literele de pe verso-ul covorului atestă faptul că acesta s-a numărat printre covoa­rele expuse în 1914  la Roma. Acestea s-au întors în ţară abia după 1920, dat fiind faptul că a izbucnit primul război mondial.






De la Sibiu, la Roma şi Berlin

În restaurarea acestui covor au fost impli­caţi şi expertele Muzeului Naţional Brukenthal: Carmen Sotelecan, Simona Stănculescu, Camelia Crişan. "Aceasta nu este cea mai dificilă restaurare pe care o derulăm în cadrul laboratorului, dar am lucrat după metode diferite de cele pe care le utilizăm noi în mod obişnuit", a spus Carmen Sotelecan.
În laboratorul sibian au fost restaurate covoarele pe care Muzeul Naţional "Bru­kenthal" le-a expus la Roma, Berlin, Istanbul. Covoarele anatoliene din colecţia "Bru­kenthal" provin în cea mai mare parte de la Biserica Evanghelică din Sibiu, precum şi de la parohiile evanghelice Miercurea Sibiului, Nadeş, Rodbav, Buzd, Nocrich, Viscri ş.a. Covoarele anatoliene au ajuns Transilvania în urmă cu  patru-cinci secole, prin intermediul schimburilor cu Poarta otomană.