Giganţi din piatră păzesc Insula Paştelui

887 de statui uriaşe locuiesc, alături de 4.000 de oamenii, vulcanii stinşi din Insula Paştelui. Statuile au primit şi un nume – moai – şi nu e de mirare avînd în vedere că se presupune că ele ar reprezenta zeii cărora se închinau băştinaşii din insulă, adică oamenii rapanui. Se presupune doar, pentru că misterul acestor uriaşi, al tăbliţele cu petroglife şi al peşterilor de aici, aşteaptă încă să fie dezlegat.

Mănăstirile de aur ale Bucovinei

De sute de ani, oameni de toate vârstele vin aici să se roage. Sunt loc de închinare, locuri de pelerinaj, mai ales în preajma marilor sărbători ortodoxe. Ele sunt, în acelaşi timp, şi obiective turistice: mii şi mii de turişti poposesc anual în mănăstirile din Bucovina, cunoscute şi recunoscute pentru frescele exterioare. Humor, Voroneţ, Arbore, Suceviţa şi Moldoviţa sunt cele cinci mănăstiri aflate în patrimoniul UNESCO şi premiate cu “Mărul de Aur” în 1975 de către Uniunea Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor din Turism.

Pe front, în bătaia katiuşelor

Abia le mijise mustaţa de câţiva ani, când Nicolae Veştemean şi Constantin Lotrean au lăsat în urmă şi satul, şi părinţii, şi fraţii, şi pământul pe care îl cunoşteau. Au dat coarnele plugului pe puşti şi tancuri, au lăsat pământul lor pentru al altora şi au plecat să lupte în cel de–al doilea război mondial. Şi–au văzut camarazii căzând, au răbdat de foame, au dormit în zăpadă, au tânjit după veşti de acasă, au înfruntat moartea venită de la katiuşe, tancuri şi branduri. Frică nu le–a fost: nu ar fi avut niciun rost pentru că oricum moartea pândea la orice pas şi numai bunul Dumnezeu i–a scăpat de ea.

Cercul de foc al Pacificului

452 de vulcani răspândiţi pe o zonă de 40.000 kilometri. Acesta este Cercul de foc al Pacificului, cel care se cutremură sub forţa a 90 % dintre cutremurele lumii. Muntele St. Helens, Tseax Cone din Canada, Muntele Fuji din Japonia sau Pinatubo din Filipine se numără printre vulcanii ce ţin şi acum lumea cu sufletul la gură în cercul de foc al Pacificului.

Cel mai bătrân locuitor al Terrei are 200.000 de ani

Ierburile Posidonia Oceanica -  200.000 de ani

Vă amintiţi, cu siguranţă, de seria "Greu de ucis” cu Bruce Willis… Ei bine, până şi invincibilul Bruce Willis ar putea să ia muuulte lecţii de supravieţuire de la plante, copaci sau oameni care au atins vârste matusalemice. Cel mai bătrân locuitor al Terrei aflat în viaţă este planta Posidonia Oceanica, regăsită în Marea Mediterană neîntrerupt de 200.000 de ani. Renumele de Matusalem se potriveşte însă ca o mănuşă şi unui molid ce are incredibila vârstă de 9.550 de ani sau, de ce nu, doamnei Besse Coooper a cărei vârstă de 115 ani şi vreo 220 zile este legal certificată, sau doamnei Juana Bautista de la Candelaria Rodríguez care se pare că are… 127 de ani.

Marrakesh, oraşul roşu şi pământul lui Dumnezeu

Ziduri roşii, mirodenii, târguieli – sunt doar trei dintre lucrurile care pot sta la baza unei săptămâni de vis la Marrakesh. Sau, cel puţin, asta spun cei care au vizitat "oraşul roşu” din Maroc. Aşezarea a fascinat şi fascinează: se spune că, prin 1060–1070, descoperind ţinutul de vis, Abu–Bakr Ibn–Umar l–a vrut capitală, iar după 900 de ani, vechea citadelă exercită aceeaşi putere şi s–a transformat în Saint Tropez–ul African.

"Am 92 de ani şi port ia în fiecare zi"

Rareori se mai văd ii şi cătrinţe pe uliţele României: hainele zi cu zi ale bunicilor şi străbunicilor noştri s–au transformat în costume naţionale, bune de "etalat" la sărbători ale satelor şi de "momit" turiştii. Ia şi cătrinţa, cioarecii şi chimirul au fost înlocuite cu haine "domneşti" sau "nemţeşti", aşa că dacă în zi de lucru sau în vreo duminică vezi bătrânii din sate purtând haine cusute de mână, nu poţi să nu ai o tresărire. La fel s–a întâmplat deunăzi la Fofeldea, când lelea Paraschiva a purtat ie la biserică, aşa cum face în fiecare zi de altfel.

Reginele României

Patru regine a cunoscut România: Elisabeta, Maria, Elena şi Ana. Prin cercurile culturale pe care le–au construit, prin poeziile sau picturile sub care şi–au aşezat semnătura, prin grija arătată celor orbi sau răniţi în război, prin discreţie, fiecare dintre reginele României spune o poveste.

Beduinii, oamenii deşertului

Oameni, cai şi cămile străbătând deşertul, corturi din piei de capră ridicate lângă oazele de verdeaţă, robe lungi şi largi albe sau negre; bărbaţi luptând sau primind străinii cu deosebită ospitalitate. Secole de–a rândul, astfel de imagini au conturat portretul beduinilor, locuitorii deşertului. Astăzi, mulţi dintre ei lasă viaţa de nomad pentru condiţiile mai bune ale unei vieţi de secol XXI.

Dubai, un vis cât un imperiu

Cum e să construieşti insule în ape sau să schiezi la 40 grade Celsius? Cum ar fi să dormi o noapte într–un hotel de şapte stele sau să citeşti poezii scrise în dialect de suveranul absolut, şeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum? Da, e posibil în Dubai, aşezarea transformată, într–o jumătate de secol, din orăşel în mega–metropolă.