Cum dispare moştenirea Brukenthal....

Lui îi datorăm primul muzeu din România, lui îi datorăm faptul mii sau zeci de mii de străini vin la Sibiu mânaţi şi de renumele pe care el l–a avut şi de promisiunea că aici vor admira un palat baroc autentic şi tablouri de multe zeci sau sute de mii de euro. Vorbim spre baronul Samuel von Brukenthal, guvernator a Transilvaniei în cea de–a doua jumătate a secolului al XVIII–lea. Mulţumita noastră? Două case ce au aparţinut familiei Brukenthal au ajuns ruine, deşi amândouă ar putea atrage o parte dintre turiştii care vin la Sibiu ca să îl întâlnească pe Samuel von Brukenthal. 

Jina: oseminte şi poveşti cu mamui

Mai mare decât capitala ţării este Jina, comuna a cărei vatră se întinde pe şapte coline întocmai ca Roma – asta îţi spun prima dată jinarii atunci când îi întrebi despre aşezarea lor. Şi ar putea să–ţi mai povestească ore–n şir despre mamuii alături de care îşi petrec vremea în creierii munţilor, despre trezitul la ora 3–4 dimineaţa pentru muls sau despre oasele vechi de sute de ani care se văd dacă fereşti o singură scândură din osuarul de lemn din curtea Bisericii "Buna Vestire".

Biserica de lemn din Poiana Sibiului - VIDEO

Biserica de la 1766 a poienarilor

Puţine sunt bisericile de lemn care au supravieţuit în judeţul Sibiu, atât de puţine că le numeri pe degetele de la cele două mâini. Păcat că nu sunt bine promovate şi restaurate. Ăsta e sentimentul care te copleşeşte şi când ajungi la Poiana Sibiului, la Biserica din Deal ce poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Da biserica de aici e într–o stare mult mai bună decât cea din Broşteni, de pildă, şi asta datorită câtorva oameni care s–au străduit să facă ceva. Totuşi, în spatele unui exterior cosmetizat, se ascunde o pictură interioară ce are nevoie urgentă de restaurare, iar costul total al lucrărilor necesare nu este deloc mic: 35 miliarde de lei vechi.

Dârlos – biserica cu pictură bizantină şi „amprente” romane

Am putea spune că Dârlosul este un fel de Turnişor sau Guşteriţa a Mediaşului, de care îl despart doar 4 km. Faimoasă mai mult în ultima vreme mai degrabă din cauza unor evenimente demne de ştirile după-amiezii, comuna a dat, printre altele, un laureat al premiului Nobel: Ioan Moraru, care în anul 1985 a primit prestigioasa distincţie ca membru al organizaţiei „International Physicians for the Prevention of Nuclear War” („Medicii Lumii pentru Prevenirea Războiului Nuclear), pe Visarion Roman, publicist şi fondator al Băncii „Albina” din Sibiu, sau pionierul jurnalisticii româneşti, Ilarie Chendi, autor al primei istorii ale presei româneşti („Începuturile ziaristicii noastre”, la 1900). Dar nu despre fruntaşii comunei de pe Târnave vom vorbi aici, ci despre ceva mult mai „palpabil”: biserica evanghelică a Dîrlosului, un edificiu extrem de interesant, care a stârnit interesul cercetătorilor şi care poate fi, oricând şi nu cu mult efort, unul din obiectivele turistice de primă mână din judeţul nostru.

 

Reacţiile voastre, pe site-ul www.tribuna.ro (II)

La capătul Pământului... Bisericile evanghelice din Apoş şi Zlagna

incetul cu incetul, dispare o civilizatie de secole.Pacat!!

michael anders-kraus in 30.06.2011 14:20 ( 80.108.160.29 )