New York, oraşul ingineriilor perfecte

Peste 19 milioane de oameni trăiesc în zona metropolitană New York. Muncesc în zgârie–nori ce depăşesc 440 metri înălţime, locuiesc în case clădite pe ape, călătoresc pe unul dintre cele mai vechi poduri suspendate americane, se plimbă prin cel mai vizitat parc din SUA, un parc construit de mâna omului şi nu prin bunăvoinţa naturii. Acesta este New Yorkul, metropola în care ştiinţa inginerească îşi spune cuvântul la tot pasul.


Din apă, pe uscat şi în cer. Aceasta este călătoria prin New York, pe care v-o propunem astăzi. Numitorul comun al locurilor pe care le vom vizita e unul singur: ingineria dusă  la perfecţiune. 

Când pământul muşcă din ape....

...se naşte New York. Şi acum explicaţia. Metropola este construită pe un port natural de pe coasta estică a Statelor Unite ale Americii. Aici e locul unde râul Hudson se întâlneşte cu Oceanul Atlantic şi aici a fost întemeiat oraşul de olandezi în 1624. Locul a fost bine ales având în vedere că noul oraş-port a dobândit o colosală importanţă comercială. Dezvoltarea oraşului (redenumit New York după 1664, odată cu preluarea puterii de către englezi) a fost recunoscută prin statutul de capitală a SUA (deţinut între anii 1785-1790), şi prin statutul, păstrat şi azi, de cel mai populat oraş american. Puţini sunt însă cei care ştiu că la baza acestei imense suprafeţe metropolitane de 17.400 kilometri pătraţi stau planurile inginerilor, care au transformat pământul în ape pentru a mări terenul construibil.
Încă din timpul coloniştilor olandezi, s-au făcut eforturi de cucerire a apelor, dar în secolele XIX şi XX, ştiinţa inginerilor şi-a spus cuvântul în cel mai înalt grad. La începutul secolulului al XIX-lea, suprafaţa metropolei a fost mărită prin "aşezarea" de pământ în apele râului Hudson. Au fost îngropate corăbii, au fost acoperite cu pământ pentru ca apele să fie "înghiţite" de pământ. Mai târziu, la construirea complexului World Trade Center 917.000 metri cubi de pământ au fost excavaţi şi au fost utilizaţi pentru a mări suprafaţa Manhattanului cu 370.000 metri pătraţi. Blocuri, parcuri, esplanade au fost astfel construite pe locuri stăpânite odinioară de ape.

Peste 5500 de zgârie-nori

Dacă spui New York, te gândeşti la zgârie-nori. Deşi metropola a pierdut supremaţia de oraşul cu cei mai mulţi zârgie-nori (statut deţinut momentant de Hong Kong), clădirile uriaşe au făcut, fac şi vor face faima New Yorkului. În august 2008, metropola număra  5538 de clădiri înalte, iar 50 din ele depăşeau 200 metri înălţime.  Istoria zgârie-norilor new yorkezi nu începe doar de ieri, de azi, ci din... 1890, atunci când a fost finalizat World Building cu ai săi 106 metri. Precedentul fusese creat prin turla de 87 metri a Bisericii Sfintei Treimi. Din 1890 până azi, 11 clădiri din New York au deţinut, rând pe rând, statutul de cea mai înaltă construcţie din lume.
Fără îndoială, printre cei mai faimoşi zgârie nori se numără The Chrysler Building şi Empire State Building. În topul celor mai înalte clădiri ale lumii, The Chrysler Building (319 metri) se situează doar pe locul 33, dar în 1930 era pe primul loc. Un lucru e sigur: în 2005, new yorkezii au votat The Chrysler Building ca fiind clădirea lor favorită. Stilul Art Deco a fermecat, cu siguranţă. Şi pentru că vorbim de un impunător design exterior să ştiţi că el a fost atins prin aşezarea manuală a 3.826.000 de cărămizi.
În 1931, Empire State Building fura supremaţia clădirii Chrysler şi rămânea timp de aproape patru decenii cea mai înaltă clădire din lume. Şi ea se numără printre construcţiile preferate ale americanilor, dar şi printre cele şapte minuni ale lumii moderne. De doar două săptămâni a avut nevoie arhitectul William F. Lamb pentru a realiza planul clădirii, iar în 15 luni cconstrucţia a fost finalizată. 3.400 de muncitori au lucrat aici, iar cinci dintre ei au murit în timpul ridicării edificiului. Ingineria perfectă este vizibilă în arhitectura ce înglobează 6.500 de ferestre, 73  de lifturi, 113 kilometri de conducte, 760.000 metri de fire electrice. Înălţimea? 381 metri sau 443 metri, dacă e să socotim şi structurile de supraînălţare.
Dacă vorbim de zgârie-nori, nici Bank of America Tower nu poate fi trecut cu vederea. Are o înălţime de 366 metri şi este considerată a fi una dintre cele mai ecologice şi mai eficiente clădiri din lume. Costul construcţiei? Un miliard de dolari. 

Podul de 1825 metri

În 1883, anul inaugurării lui, era cel mai lung pod suspendat din lume (1825 metri) şi primul pod suspendat pe cabluri din sârmă de oţel. Printre primii care s-au plimbat pe podul Brooklyn s-a numărat preşedintele SUA, Chester A. Arthur, şi primarul New Yorkului, Franklin Edson. 1.800 de automobile şi 150.300 de persoane au traversat podul în acea primă zi, iar de atunci podul a fost traversat de miliarde de automobile şi oameni. Cum a rezistat construcţia în vreme ce alte poduri construite în jurul lui au fost dezafectate? Poate datorită faptului că arhitecţii l-au conceput pentru a fi de şase ori mai puternic decât se credea că e nevoie în urmă cu 130 de ani.
Podul e opera a trei arhitecţi, toţi provenind din aceeaşi familie: primele schiţe i-au aparţinut lui John Augustus Roebling, a cărui muncă a fost continuată de fiul lui, Washington, iar după îmbolnăvirea lui Washington - de soţia lui, Emily.
Deşi podul este o capodoperă a ingineriei, el a fost plătit cu viaţa de cel puţin 27 de muncitori. De suferit a avut şi Washington Roebling, care asemenea altor muncitori implicaţi în construcţie, a suferit de boala decompresiei. Altfel spus, lipsa de oxigen înregistrată atunci când se muncea sub nivelul apei, la construcţia pilonilor, ducea nu doar la probleme ale aparatului respirator, ci şi la paralizii. 

25 milioane de vizitatori poposesc în Central Park anual

Central Park, Van Cortlandt Park, Bronx Park, Pelham Bay Park, Forest Park... şi lista ar putea continua pentru că multe sunt parcurile pe care New Yorkul le pune la dispoziţia locuitorilor  lui. Numele de rezonaţă? Central Park, fără îndoială. Este cel mai vizitat parc al SUA, iar statutul a fost cucerit după decenii de eforturi. Natura nu a dat nicio mână de ajutor în cazul "construirii" acestui parc, unul în întregime artificial: lacuri, păduri, stânci  - toate se află în Central Park prin grija arhitecţilor peisagişti. 25 de milioane de oameni vin aici anual pentru a se bucura de minunăţiile create de Frederick Law Olmsted şi Calvert Vaux.
Povestea Central Park începe la jumătatea secolului al XIX-lea, când dublarea populaţiei din oraş a dus la necesitatea creării unei zone verzi, asemănătoare parcului londonez Hyde sau celui parizian Bois de Boulogne. 280 de hectare şi 5 milioane de dolari au fost alocate proiectului, pentru început, iar 1600 de persoane au fost evacuate de pe terenul cu pricina.
S-au început lucrările, iar suprafaţa a tot fost mărită şi remodelată. Zece milioane de căruţe cu pământ şi pietre au fost scoase de pe terenul viitorului parc, au fost aduşi 14000 metri cubi de pământ fertil, iar 4 milioane de copaci, plante şi arbuşti au fost transplantaţi în parc. S-au construit 36 de poduri, fiecare într-un alt stil, s-au construit şosele, drumuri separate pentru pietoni, pentru călăreţi şi pentru vehicule de agrement. Pentru a da locului forma dorită s-a folosit mai mult praf de praf de puşcă decât la Gettysburg, în timpul Războiului Civil American. Şi totuşi capodopera inginerească a căzut în uitare în prima parte a secolului trecut; abia după 1934 parcul a revenit din nou la viaţă, fiind reabilitat şi "mobilat" cu terenuri de sport. Din anii `70, Central Park e mereu pe culmea gloriei şi găzduieşte evenimente de anvergură, de la demonstraţii politice la festivaluri şi concerte.
Patinoare, piscine, o grădină zoologică, un sanctuar al vieţii sălbatice, un imens rezervor de apă, necesar pentru irigaţii, cascadele artificiale, un amfiteatru în aer liber, o cabană elveţiană, un castel numit Belvedere şi un carusel istoric - toate se regăsesc în acest parc. Vă întrebaţi ce sume sunt necesare pentru întreţinrea locului? Peste 25 milioane dolari. Acesta este bugetul anual al Central Park. Valoarea estimată? 528.783.552.000 dolari. În anul 2007, organizaţia non-profit care coordonează administrarea parcului a investit aproximativ 450 milioane dolari în reabilitarea parcului.Astăzi, parcul se întinde pe o suprafaţă de 3,41 km pătraţi şi este casă pentru peste 200 de specii de păsări..