Pelerin la Mecca

O dată în viaţă trebuie să te rogi la Mecca – asta ştiu toţi musulmanii, aşa că nu e de mirare că peste 13 milioane de pelerini ajung aici anual. La începutul acestei luni s–a stabilit şi un record: 1,8 milioane de musulmani erau prezenţi la Mecca în prima zi a pelerinajul ritual comunitar, denumit hajj.


Oraşul

O poziţie privilegiată deţine Mecca în lume islamică. Deşi din punct de vedere administrativ, politic şi economic nu a întrecut niciodată faima şi importanţa Medinei, Damascului şi Bagdadului, spiritual vorbind, Mecca e centru al lumii islamice. Motivul este simplu: aici s-a născut în urmă cu 1.400 de ani profetul Muhammad şi aici a fost scrisă o parte din Coran. Este capitala provinciei Makkah din Arabia Saudită şi are o populaţie de aproximativ 1,7 milioane locuitori, care se dublează la fiecare pelerinaj ritual comunitar.
Tradiţia islamică spune că oraşul a fost întemeiat de urmaşii lui Ishmael, iar Ptolemeu ar fi menţionat oraşul sub numele de Macoraba. În ceea ce priveşte denumirile sub care aşezarea a fost cunoscută, există mai multe variante: numele antic este Bakkah (forma sub care este întâlnit în Coran, alături de Mecca), Pharan sau Faran (cum este pomenit în Tora şi în Vechiul Testament). Şi tot în Coran, oraşul mai este pomenit ca Umm al-Qura, adică „mamă a tuturor aşezărilor”, iar denumirea actuală oficială - Makkah sau Makkat al-Mukarramah -  se traduce „onorata Mecca”.
Astăzi, în Mecca, vechiul se împleteşte cu noul, aşa că alături de bătrâne moschee se înalţă zgârie –nori. De fapt, în urmă cu câţiva ani au existat multe discuţii referitoare la faptul că multe clădiri vechi din oraş au fost demolate pentru a face loc noilor construcţii.

Hajj- istorie de mii de ani

Două forme îmbracă pelerinajul la Mecca: cea a pelerinajului ritual comunitar denumit hajj şi cea a pelerinajului individual, denumit urma, care se poate face în orice perioadă a anului, dar exclude oprirea pe muntele Arafat, caracteristică pentru hajj.
Hajj este considerat al cincilea pilon al islamismului şi o datorie religioasă care trebuie îndeplinită de fiecare musulman, fizic capabil să întreprindă această călătorie, atâta vreme cât ea nu aduce necazuri familiei. Hajj are loc anual între cea de-a opta şi a doisprezecea zi a lunii Dhu al-Hijjah, ultima lună din calendarul islamic.
Deşi acest pelerinaj este asociat cu viaţa profetului Muhammad, se pare că istoria lui ar fi început  în timpul lui Ibrahim, în jurul anului 2000 î. e.n. Înainte de Muhammad, fiecare trib din Peninsula Arabică mergea la Mecca, în pelerinaj chiar dacă erau creştini. Pe atunci, Kaaba, clădirea spre care se întorc acum toate rugăciunile musulmanilor, conţinea idoli – toteme specifice tuturor triburilor. În anul 631, Muhammad i-a condus, de la Medina la Mecca, pe cei care credeau în învăţăturile lui şi acesta a fost primul Hajj făcut doar de musulmani. Totodată a fost singurul hajj al lui Muhammad. Atunci, profetul a curăţat kaaba, a distrus toţi idolii şi a reorganizat spaţiul ca o casă a Domnului. Aşa a devenit Hajj unul din cei cinci stâlpi ai islamismului. Nu a fost însă uşor pentru primii hajji să se achite de această datorie: mulţi au murit de sete. În secolul al XVII-lea, de exemplu, un grup de pelerini egipteni, a pierdut peste 1500 de oameni şi 900 de cămile; în 1926, în jur de 12.000 de oameni au murit în timpul pelerinajului. Incidente au fost şi în trecutul recent: în 2010, s-a estimat că aproape 70 de persoane bolnave de gripa porcină au participat la hajj, iar patru au murit în timpul pelerinajului. De asemenea, în 1987 ciocnirile dintre pelerinii iranieni şi forţele de securitate saudite au făcut sute de victime, aşa că statul arab a investit sume mari pentru a evita repetarea evenimentelor care au făcut victime întrecut, precum incendii, prăbuşirea hotelurilor, ciocniri între poliţie şi protestatari şi călcarea în picioare datorită panicii.

Pelerinajul -  etape

Hajj se desfăşoară după anumiţi paşi pe care toţi pelerinii îi respectă. Primul este intrarea în starea de sacralitate, care se face prin spălări, adoptarea ţinutei de pelerinaj (ihram - două bucăţi de pânză albă, fără cusături sau noduri, sandale – pentru bărbaţi, iar pentru femei – vestimentaţia tradiţional islamică), raderea în cap a bărbaţilor şi tăierea simbolică a unei şuviţe de păr de către femei. Toate acestea se fac înainte de a ajunge la Mecca şi anulează orice diferenţă de clasă socială. Bărbaţii sunt îndemnaţi să facă primele trei rotiri în pas alert, iar pe următoarele - mai lent. În timpul rotirilor nu este permis mâncatul, dar consumul de apă este acceptat.
Pelerinii merg apoi în deşert să bea apă din izvorul Zamzam, cel care i-a salvat viaţa lui Ismail şi mamei sale, Hagar. Ulterior, pelerinii parcurg de şapte ori distanţa de 394 metri dintre colinele Safa şi Marwah, în amintirea rătăcirilor disperate ale lui Hagar şi Ismail. În a noua zi a lunii, pelerinii urcă pe muntele Arafat; citesc din Coran şi meditează de la prânz până la miezul nopţii. În timpul acestei privegheri, pelerinii se adună în apropierea locului de unde profetul Muhammad a predicat pentru ultima oară, iar locul este cunoscut sub numele de Dealul Iertării. Dacă un pelerin nu vine pe muntele Arafat, Hajj-ul său este inutil.
 În cea de-a zecea zi a lunii Dhu al-Hijjah începe Sărbătoarea Sacrificiului, când se sacrifică un berbec sau o cămile, în semn de rememorare a gestului lui Ibrahim, cel care s-a arătat gata să-şi sacrifice fiul. Ultimele zile ale pelerinajului sunt petrecute în localitatea Mina, acolo unde pelerinii îşi întind corturile şi unde are loc „aruncarea cu pietre în Satan”: se aruncă şapte pietricele înspre trei stânci care îl simbolizează pe diavol. Ieşirea din starea de sacralitate are loc în cea de-a 12-a zi a lunii, când se încheie pelerinajul.
Dat fiind numărul tot mai mare de pelerini, au apărut diverse oferte sau servicii, promovate de autorităţi. De exemplu, există vouchere prin care pelerinii pot achiziţiona animalul ce trebuie sacrificat şi acesta este sacrificat în numele lor, chiar dacă pelerinul nu este fizic prezent. Autorităţile au dat în funcţiune o linie de metrou aerian de 18 km care face legătura între Mina, Arafat şi Muzdalifa, cele trei locuri unde pelerinii se opresc în timp ce calcă pe urmele profetului Muhammad.

Cea mai mare moschee din lume

Al-Masjid al-Ḥarām sau Moscheea Sacră din Mecca deţine statutul de cea mai mare moschee din lume. Este construită în jurul Kaabei, cel mai sfânt loc al islamului, spre care toţi musulmanii se întorc atunci când se roagă. Moscheea are o suprafaţă de 356.800 metri pătraţi şi poate primi până la 4 milioane de musulmani în timpul hajj-ului.
Tradiţia islamică spune că moscheea ar fi fost ridicată de îngeri înainte ca omul să fie creat. Furtunile şi inundaţiile au afectat moscheea, aşa că aceasta a fost periodic reconstruită. Şi Ibrahim ar fi reconstruit-o şi tot el ar fi ridicat şi Kaaba, singura structură rămasă din construcţia iniţiată de Ibrahim. În interiorul moscheii este adăpostită şi oaza Zamzam, care se pară că nu a secat niciodată.
Kaaba este un monument de formă aproape cubică, măsoară 15 m înălţime şi aproape 12 m lăţime; iar în unul din colţuri este încastrată "piatra neagră", construită din ordinul califul Omar (în secolul al VII-lea). Tot în incinta marii moschei se află şi locul unde Ibrahim s-a înălţat pentru a sfărâma idoli.
Monumentul este construit din piatră gri-albăstruie adusă din dealurile ce înconjoară Mecca, iar patru pereţi sunt acoperiţi cu o draperie neagră pe care sunt brodate cu aur fragmente din Coran..