Budapesta în 1500 de cuvinte

Castelul Buda, Bulevardul Andrássy, Piaţa Eroilor şi Metroul Millennium, adică minim patru argumente pentru care Budapesta de pe malurile Dunării a fost înscrisă în patrimoniul UNESCO. Adăugaţi pe listă cele 80 de izvoare geotermale, a doua mare sinagogă a lumii, Sfânta Coroană a Ungariei, clădirea Parlamentului, Podul Libertăţii, şi pregătiţi–vă să poposiţi în Budapesta preţ de 1500 de cuvinte.


Cu siguranţă, Budapesta nu poate fi descoperită în 1500 sau 3000 de cuvinte. Puteţi doar să gustaţi savoarea Budapestei prin câteva imagini şi curiozităţi. Aşa că astăzi, poposim puţin într-un oraş ce are rădăcini vechi de 2000 de ani.

Buda, castelul renăscut din ruine
În urmă cu aproape 750 de ani, un castel se ivea pe unul din dealurile Budapestei de astăzi. Castelul Buda sau Castelul Regal, cum era denumit în trecut, a fost ridicat între 1247-1265, dar vremea şi vremurile nu au fost îndurătoare cu edificiul. Astfel, cea mai veche parte a castelului datează doar din secolul al XIV-lea, iar interioarele au fost complet refăcute după cel de-al doilea război mondial. Între cele două momente, edificiul a cunoscut şi perioade de glorie şi de decădere: se pare că în Evul Mediu târziu a fost cel mai mare castel în stil gotic, precum şi un important centru artstic al acestui stil. A fost ocupat de turci, a fost ars sau demolat, a fost reconstruit în secolul al XVIII-lea şi, mai apoi, în secolul al XIX-lea. În 1912 a fost declarat cea mai impozantă clădire maghiară, iar regentul Regatului Ungariei şi-a stabilit reşedinţa aici. În anii comunismului, a început transformarea castelului în edificiu modern, efectele negative fiind contracarate abia în anii 2000. În consecinţă, cine se plimbă pe urmele nobililor în Castelul Buda, trece prin Sala de bal, Capela Sf. Sigismund, Sala Habsburg şi Cripta Palatină.
Cripta Palatină este singurul interior al Castelului Buda care a supravieţuit distrugerilor din timpul celui de-al doilea război mondial. A fost folosită pentru prima oară ca loc de înhumare în anii 1770-1777, iar ultima persoană îngropată aici a fost Arhiducesa Klotild, în 1927. Unele cripte sunt simple, altele sunt adevărate monumente sculptate în marmură şi decorate cu îngeri din bronz. De opere de artă au parte vizitatorii şi în spaţiile exterioare ale castelului, printre cele mai cunoscute numărându-se monumentul Prinţului Eugen de Savoya, Fântâna Matthias şi Pasărea Turul.
Castelul Buda  are o suprafaţă de aproximativ 4,47 hectare şi este astăzi cel mai important centru cultural din Budapesta: adăposteşte Galeria Naţională Maghiară, Muzeul de Istorie al oraşului, Biblioteca Naţională Szechnyi şi Muzeul Ludwig.

Cu metroul de secol XIX spre Piaţa Eroilor
Linii de metrou se găsesc şi în alte capitale sau oraşe ale lumii, dar nu orice aşezare urbană se poate lăuda cu un metrou foarte vechi. Ei bine, Budapesta a fost al doilea oraş al lumii care a avut metrou: liniile subterane au fost inaugurate în 1896, la 33 de ani după ce Londra deschidea în premieră linii de metrou.
2000 de muncitori au muncit timp de doi ani pentru ca inaugurarea metroului din Budapesta să poată avea loc în 2 mai 1896. Cei 3,7 km acopereau în trecut bulevadrul Andrassy, iar cursele aveau o frecvenţă de... două minute. Unul dintre vagoanele de la 1896 poate fi văzut şi astăzi la Muzeului Troleului. În prezent, liniile de metrou din Budapesta se întind pe 31,7 km şi deservesc în medie 860.000 persoane pe zi.
Plină de evenimente istorice şi politice este Piaţa Eroilor, un spaţiu în care privirea cutreieră pe Palatul Artelor, Muzeul Artelor şi poposeşte pe Memorialul Millennium. Acesta este punctul central al pieţei şi unul dintre monumentele distinctive ale Budapestei. Construcţia Memorialului a început în 1896 şi a fost finalizată în 1929. De atunci, localnici şi turişti privesc statuile celor şapte conducători de triburi care au întemeiat Ungaria în secolul al IX-lea şi se roagă pentru liniştea celor care şi-au dat viaţa pentru libertatea naţiunii.
Dacă poposiţi în Piaţa Eroilor, nu puteţi rata nici cel mai faimos bulevard al Budapestei: Andrássy. Bulevardul datează din 1872 şi vă va uimi cu frumuseţea clădirilor în stil neo-renascentist, cu mulţimea de cafenele, restaurante şi magazine ale unor brand-uri din lumea modei. Pentru că pomeneam de frumuseţea şi armonia locului, să ştiţi că ambele sunt rezultat al unei atente selecţii de planuri arhitecturale. Trei competitori de top şi-au adus contribuţia la arhitectura spaţiului, iar resursele financiare necesare au venit din partea instituţiilor bancare. În 1884, când majoritatea palatelor de pe bulevard au fost finalizate, locatarii (bancheri, nobili) le-au luat în stăpânire. Astăzi, Bulevardul Andrassy este cuprins în categoria celor mai scumpe străzi.

Oraşul cu insule şi spa-uri
Şase insule, Shipyard, Margaret, Csepel, Népsziget, Háros şi Molnár, şi o peninsulă Palotai. Nu se găsesc într-o mare sau într-un ocean, ci pe fluviul Dunăre. Cea mai mare insulă este Csepel şi se întinde în sudul Budapestei. Are nu mai puţin de 43 kilometri lungime şi o suprafaţă de 257 kilometri pătraţi. Insula Margareta o întrece însă în faimă, pentru că aici, în inima Budapestei, între Podul Margareta şi Podul Arpad, petecul de pământ a devenit loc de atracţie pentru localnici şi turişti. Cluburi, piscine, un parc acvatic, centre de fitness, piste pentru biciclete, spaţii verzi - toate transformă insula Margareta într-un loc de recreere. Spaţiu de recreere este considerată şi insula Hajógyári, care găzduieşte faimosul Festival Sziget.
Nu putem părăsi insulele Dunării, fără să vorbim puţin şi despre poduri. Sunt zece poduri care traversează Dunărea, iar un al unsprezecelea este în construcţie. Podul Arpad este cel mai lung din Ungaria cu ai săi 2 kilometri, Széchenyi este primul pod maghiar de peste Dunăre, fiind inaugurat în 1849, iar Podul Libertăţii a fost inaugurat de Împăratul Franz Iosif.
Şi pentru că am pomenit de insule şi de ape, să ştiţi că Budapesta a fost numită oficial Oraşul Spa-urilor încă din.... 1934. De fapt, izvoarele termale au fost motivul principal pentru care romanii şi-au stabilit capitala regională la Aquincum (în nordul Budapestei). Ruine ale băilor romane sunt vizibile şi astăzi, dar faima locului o fac, deopotrivă, băile turceşti (1541-1686), unele dintre ele fiind folosite şi în prezent, sau centrele spa construite în secolul al XX-lea.

Între Parlament şi Sinagogă
Cea mai mare sinagogă din Eurasia şi a doua ca mărime din lume, după Templul Emanu-El din New York, se găseşte în Budapesta. Cei 75 metri lungime şi 27 metri lăţime îi dau posibilitatea să adăpostească peste 3000 de persoane. La capitolul înălţime - edificiul se laudă cu cele două coloane frontale care ating 43 metri. A fost construită între 1854-1859, în stil maur, dar a suferit distrugeri grave în timpul celui de-al doilea război mondial. Opt ani au fost necesari la sfârşitul secolului trecut pentru reabilitarea edificiului; printre cei care au sprijinit financiar renovarea s-a numărat imigranta Estée Lauder, care a donat nu mai puţin de 5 milioane de dolari. La prima orgă din sinagogă au cântat Franz Liszt şi Camille Saint-Saëns: orga avea 5.000 de tuburi şi fusese construită în 1859.
Tot pe un loc doi se situează şi clădirea Parlamentului Ungar: este al doilea mare sediu al unui Parlament European şi una dintre cele mai vechi clădiri care au această funcţie. La sfârşitul secolului al XIX-lea, mai mult de o mie de persoane au muncit la ridicarea edificiului. Au folosit 40 de milioane de cărămizi, 500.000 de pietre preţioase şi 40 de kilograme de aur. Zece curţi, 13 lifturi, 27 de porţi, 691 de încăperi, 69 de metri înălţime, 268 metri lungime şi 123 metri lăţime - sunt datele care conturează o clădire ce atrage destui turişti în fiecare an. Pentru un tablou complet vă mai spunem că edificiul este înfrumuseţat cu 242 de sculpturi şi este aşezat pe malul Dunării.
Şi tot aici, în clădirea Parlamentului, poate fi văzută Sfânta Coroană a Ungariei sau Coroana Sf. Ştefan, alături de alte însemne ale regalităţii: sabia, sceptrul şi Mărul regal.  Coroana cântăreşte 2056 grame, iar originile ei nu sunt cunoscute cu exactitate. Cea mai des îmbrăţişată teorie spune că această coroană i-ar fi fost trimisă în dar de Papă lui Ştefan, primul rege al Ungariei. Dincolo de valoarea artistică, coroana are şi o imensă valoare spirituală pentru poporul maghiar. De pildă, Charles Robert a fost încoronat de trei ori pentru că doar după ce Coroana Sf. Ştefan i-a fost aşezată pe cap, a fost considerat conducătorul legal al popurului. Cu toate acestea, timp de mulţi ani, coroana nu s-a aflat pe pământ maghiar, fiind furată, ascunsă sau pierdută. După Revoluţia Maghiară din 1848, coroana a fost îngropată în apropiere de Orşova; după al doilea război modial se găsea în Austria pentru ca mai apoi să ajungă în SUA. Aici a rămas până în 1978, când preşedintele Jimmy Carter a decis returnarea ei poporului maghiar.
Într-un caz unic în Europa, aproape toate însemnele unei coroane medievale au supravieţuit, fiind astăzi expuse publicului. Alături de coroană se găseşte sceptrul, care datează din secolul al X-lea şi este considerat a fi cel mai frumos obiect din inventarul regal datorită mingii de cristal pe care sunt gravaţi lei. Mantaua regală i-a aparţinut cu siguranţă Regelui Ştefan şi este expusă la Muzeul Naţional..