La sute de mii sau la sute de milioane de kilometri distanţă se găsesc numele sibienilor pe cer. Nici nu e de mirare, căci cu János Bolyai şi cu Hermann Oberth ne întâlnim şi pe Lună şi printre asteroizi. Ei sunt cei doi sibieni ale căror merite în ştiinţă au fost recunoscute în botezul cerului.
János Bolyai, dintr-un sat uitat de lume sus pe cer
Cine trece astăzi prin Buia, un sat cu o mână de locuitori şi un castel dărăpănat, din păcate, nu are cum să intuiască faptul că un om al cărui tată a fost născut chiar pe aceste meleaguri, a ajuns să fie pomenit de căutătorii în stele. Doar dacă ar face un popas la statuia lui János Bolyai sau la micul muzeu deschis în sat în memoria matematicienilor Bolyai, Farkas – tatăl şi János – fiul, ar putea avea o idee despre pagina de istorie pe care cei doi Bolyai au scris-o în matematică.
Un revoluţionar al geometriei şi fizicii teoretice este considerat astăzi Bolyai János. S-a născut în 1802, în familia matematicianului Farkas Bolyai din satul Buia, aşa că nu e de mirare că pasiunea pentru cifre şi calcule avea să se ivească încă din copilărie; „la 14 ani cunoştea lucrările lui Euclid şi Euler, algebra superioară şi calculul diferenţial şi integral”, se arată pe http://telekiteka.ro, site-ul oficial al Bibliotecii Teleki – Bolyai din Tg. Mureş.
Iar preocupările sale au rodit în cercetările geometriei neeuclediene, aşa că la doar 21 de ani îi scrie tatălui său: „...din nimic am creat o lume nouă”. Această lume nouă începe să se arate odată cu publicarea operei sale fundamentale „De scientia spatii”, care apare la sfârşitul lucrării tatălui său „Tentamen”. Deşi revoluţionară pentru geometrie şi fizica teoretică, „lucrarea rămâne necunoscută lumii ştiinţifice, iar János Bolyai moare singur şi necunoscut în anul 1860, fiind înmormântat în Cimitirul reformat din Târgu-Mureş. Valoarea matematicianului este recunoscută unanim la o jumătate de secol după moarte, în anul 1911 fiind exhumat şi înmormântat alături de tatăl său”, scrie site-ul amintit.
Omagiat este însă Janos Bolyai şi de cei care botează cerul; aşa se face că din 1970 un crater de pe Lună îi poartă numele. Conform Nomenclatorului Planetar al Uniunii Astronomice Internaţionale, un crater cu diametrul de 102,22 km a primit numele sibianului, fapt reconfirmat şi pe site-ul oficial al NASA.
Craterul se găseşte în emisfera sudică, pe faţa îndepărtată a Lunii. La sud-est de el se găseşte craterul Eötvös, iar la nord - Neujmin. Eroziunea accentuată şi impactul cu alte corpuri au făcut ca craterul Bolyai să-şi modifice aspectul şi să arate, mai degrabă, ca o câmpie.
Site-ul wikipedia menţionează, de asemenea, asteroidul 1441 Bolyai, botezat se pare după acelaşi matematician cu rădăcini în Sibiu. Asteroidul apare şi pe site-urile NASA, doar că nu este specificat după cine a fost botezat, ci doar descoperitorul lui - György Kulin, cel care l-a observat în 26 noiembrie 1937. Se pare că asteroidul are un diametru de 14,76 km şi a fost ultima dată observat în anul 2004.
Hermann Oberth, de la rachete la cratere şi asteroizi
Dacă am călători la 150.000.000 kilometri distanţă de noi, am întâlni un alt român: pe Hermann Oberth, cel al cărui nume a fost împrumutat unui asteroid din centura principală de asteroizi, situată între Marte şi Jupiter. De ce? Explicaţia este simplă: „Hermannn Julius Oberth a fost un om de ştiinţă născut la Sibiu. Este, împreună cu Konstantin Tsiolkovsky şi Robert Goddard unul dintre părinţii astronauticii”, notează site-ul oficial al Observatorului Astronomic Amiral „Vasile Urseanu”. Asteroidul a fost descoperit în 25 martie 1971, de către C. J. van Houten şi I. van Houten-Groeneveld, la Observatorul Palomar, are un diametru de maxim 6 km, se află la distanţa medie de 150.000.000 km de Terra şi ultima dată a fost observat chiar în acest an pe 22 mai, se arată pe unul dintre site-urile oficiale NASA, site dedicat dinamicii sistemului solar.
Şi nu e asteroidul singurul omagiu ce i s-a adus pe cer lui Hermann Oberth: Muzeul de Istorie a Spaţiului din New Mexico menţionează şi craterul de pe Lună ce poartă numele aceluiaşi om de ştiinţă. Craterul e situat pe faţa întunecată a Lunii, la sud-est de craterul Gamow. Conform Nomenclatorului Planetar are un diametru de 49.52 km şi fost botezat după sibian încă din 1997.
Hermann Oberth s-a nãscut la 25 iunie 1894 în Sibiu, iar primul proiect pentru o rachetã cu echipaj uman l-a conceput pe când avea doar 15 ani ºi asta dupã ce a reuºit sã deducã formula de bazã pentru ridicarea rachetei. Trei ani mai târziu fãcea deja calcule pentru prima sa rachetã cu combustibil lichid.
Interesul pentru rachete ºi cosmos avea sã sporeascã de-a lungul anilor, iar studiile de fizicã de la Cluj, München, Göttingen ºi Heilberg aveau sã îi dea baza ºtiinþificã necesarã. Aºa se face cã în 1923 îi apare prima operã “Racheta spre spaþiul interplanetar”, care conþine patru teze deschizãtoare de drum în construcþia rachetelor. Anul 1929 echivaleazã cu recunoaºterea internaþionalã: lucrarea “Cãi ale zborului interplanetar”, numitã ºi “Biblia astronauticii ºtiinþifice” este distinsã cu Premiul internaþional pentru ºtiinþa zborurilor interplanetare. Au urmat ani de cercetare în timpul cãrora Oberth a dezvoltat mai multe metode experimentale de rachete, formule, relaþii fizico-matematice ºi idei conceptuale, aºa cã nu e de mirare cã a ajuns sã lucreze în Germania ºi SUA, în cercetare sau cã este considerat unul dintre pãrinþii rachetelor ºi astronauticii, alãturi de Tsiolkovsky şi Goddard..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu