Clădirile–oraş

Se laudă cu destule etaje la suprafaţă şi în subteran, se întind pe sute de metri pătraţi. Sunt clădirile mamut ale lumii moderne, iar una dintre ele se găseşte chiar în România. Clădirea Pentagonului din SUA şi Casa Poporului din România sunt clădirile cât un oraş şi uimesc prin cifrele ce le stau alături în statistici.


Pentagonul de 2 kilometri pătraţi
O singură clădire simbol a Statelor Unite? Destul de greu de ales, dar, cu siguranţă, clădirea Pentagonului din Arlington, Virginia, se numără printre cele mai cunoscute clădiri din SUA şi din lume. Are o suprafaţă de doi kilometri pătraţi şi este cea mai mare clădire de birouri din lume. Este sediul central al Departamentului Apărării SUA, aşa că în acest "oraş" muncesc zilnic aproximativ 23.000 de angajaţi, cadre militare şi civili. Birourile lor se întind pe 338.879 de metri pătraţi şi au la dispoziţie, în aceeaşi clădire şi restaurante, cantine, şapte baruri, inclusiv unul în aer liber, şi un centru de fitness. Şi dacă mai vreţi câteva cifre vă spunem că angajaţii Pentagonului efectuează zilnic peste 200.000 de apeluri telefonice, iar cablul telefonic din clădire are o lungime de 165.000 km.
Povestea Pentagonului începe în timpul celui de-al doilea război mondial, atunci când clădirea a fost construită în 16 luni, din septembrie 1941 până în ianuarie 1943. Planul clădirii a fost conceput de arhitectul George Bergstrom. Cum terenul ales era unul acoperit de mlaştini şi gropi de gunoi, la fundaţia clădirii s-au folosit 5.5 metri cubi de pământ şi 41.492 prefabricate de beton. Pentru construcţie au mai fost necesari 435.000 de metri cubi de beton. Clădirea are cinci etaje şi alte două niveluri subterane, iar lungimea holurilor ajunge la 29 kilometri. Totul a costat 83 milioane de dolari, echivalentul a 940 milioane de dolari în 2005.
Pentagonul are, din păcate, şi o istorie tristă: în 9 septembrie 2001, în timpul unui atac terorist, clădirea a fost lovită de un avion: toţi cei 64 de pasageri au murit, alţi 125 de angajaţi au fost ucişi, iar impactul a afectat structura clădirii, făcând ca o parte din aceasta să se prăbuşească. În amintirea celor ucişi în 2001, La Pentagon se construieşte un memorial, planificat să fie gata în septembrie 2008.
Colosul Bucureştiului
A înghiţit zeci de miliarde de lei înainte de Revolutie şi un volum de muncă uriaş. Totul s-a transformat într-o clădire colosală şi extrem de controversată, ridicată pe Dealul Arsenalului din Bucureşti. Lucrările colosului au demarat în iulie 1984, iar la Revoluţie construcţia nu era finalizată, aşa că destinaţia ei iniţială a tot fost schimbată. Monumentala construcţie a fost gândită ca parte integrantă a noului Bucureşti, aşa cum îl vedea cuplul Ceauşescu. Şantierul propriu-zis a început în anii 1980 cu demolarea a peste 7 kilometri pătraţi din vechiul centru al capitalei şi relocarea a peste 40.000 de oameni din această zonă. Aşa au dispărut Mănăstirea Văcăreşti, Spitalul Brâncovenesc, Arhivele Naţionale, stadionul.
Ambiţiosul proiect nu s-a dovedit a fi unul ieftin, aşa că în 1989 costurile clădirii erau estimate la 1.75 miliarde dolari SUA, iar în 2006, la 3 miliarde Euro. Ce a rezultat după atâţia bani şi atâta muncă? Cea de-a doua clădire din lume ca mărime, după cea a Pentagonului. Are o suprafaţă desfăşurată de 330.000 metri pătraţi, un volum de 2.550.000 metri cubi, adică  cu 2% metri cubi mai mult decât  piramida lui Keops din Egipt. Aici ar fi trebuit să-şi aibă sediul Preşedinţia Republicii, Marea Adunare Naţională, Consiliul de Miniştri şi Tribunalul Suprem.
Clădirea este astăzi Palatul Parlamentului şi ea măsoară 270 metri pe 240 metri, 86 metri înălţime şi are 92 m sub pământ. Are 12 nivele la suprafaţă şi alte opt în subteran. Pentru toate aceastea au fost necesare 1.000.000 metri cubi de marmură, 5.500 de tone de ciment, 7.000 de tone de oţel, 20.000 de tone de nisip, 1.000 de tone de bazalt, 900.000 metri pătraţi de esenţe de lemn, 3.500 de tone de cristal, 200.000 metri pătraţi de sticlă, 2.800 de candelabre, 220.000 metri pătraţi piele. Peste 200 arhitecţi şi aproximativ 20.000 muncitori, care au lucrat în trei ture, 24 ore pe zi, au făcut ca tonele de materie primă să se transforme în colosul Bucureştiului. Aşa că acum, aici se găsesc aproximativ 1000 încăperi, dintre care 440 birouri, peste 30 săli şi saloane, patru restaurante, trei biblioteci, două parcari subterane, o sală de concerte, restul fiind camere de deservire. Multe dintre aceste spaţii îţi fură astăzi privirea cu sculpturi monumentale, ipsoserii aurite, pardoseli decorative, tavane dantelate, brocarturi, tapiserii şi covoare grele, lemn de stejar, de mahon şi de fag, cristalurile şi alămurile candelabrelor.
Lux la palat
Cele mai importante săli şi intrările principale au primit nume precum Sala Drepturilor Omului, Sala Al. I Cuza, Sala Nicolae Bălcescu, Sala Nicolae Iorga etc. Fiecare dintre acestea se distinge prin arhitectură, prin luxul afişat. De pildă, candelabrul din Sala Drepturilor este al doilea ca mărime din clădire şi cântăreşte 2 tone. A fost realizat din cristal de Mediaş
Intrarea 13 Septembrie se remarcă prin holul mare, flancat de coloane din marmură sculptate. Deasupra scărilor se poate observa o cupolă alcătuită din sticlă albastră şi un candelabru. Scara s-a vrut a fi o copie a celei de la Palatul de Iarnă – Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg şi are 30 m înălţime şi 27 m lăţime şi conduce la spaţiile unde ar fi trebuit să se găsească birourile prezidenţiale.
Toate covoarele au fost lucrate la Cisnadie din lână. Acolo au fost realizate piese mici, care au fost mai apoi asamblate în sala de destinaţie. De exemplu, covorul  din Sala Unirii  are 1100 metri pătraţi şi preia elemente din decorurile sălii. Are o greutate de cca. 3 tone, aşa că pentru a-l desfăşura e nevoie de 35 de oameni. În Sala Unirii, care are o suprafaţă de 2200 metri pătraţi, se află cel mai mare candelabru din palat. Cântăreşte trei tone şi are 7000 de becuri.
Pentagonul în cifre: suprafaţa clădirii- 12 hectare, suprafaţa curţii centrale – 2 hectare, drumuri de acces construite - 48 km,  înălţimea clăpdirii – 24 metri, 13 lifturi, 7.754 ferestre, 691 cişemele, 4,200 ceasuri,  o corespondenţă de 1.200.000 de plicuri şi pachete primite zilnic.
Conform Cărţii Recordurilor, Palatul Parlamentului este cea mai mare clădire civilă administrativă, cea mai scumpă clădire administrativă construită vreodată şi cea mai grea clădire. Ea măsoară 270 metri pe 240 metri, 86 metri înălţime şi are 92 m sub pământ. Are 12 nivele la suprafaţă şi alte opt în subteran..