New York, oraşul ingineriilor perfecte

Peste 19 milioane de oameni trăiesc în zona metropolitană New York. Muncesc în zgârie nori ce depăşesc 440 metri înălţime, locuiesc în case clădite pe ape, călătoresc pe unul dintre cele mai vechi poduri suspendate americane, se plimbă prin cele mai vizitat parc din SUA, un parc construit de mâna omului şi nu din bunăvoinţa naturii. Acesta este New Yorkul, metropola în care ştiinţa inginerească îşi spune cuvântul la tot pasul.

Bruxelles

O fortăreaţă transformată într-o metropolă, punct central al Uniunii Europene. Vorbim de Bruxelles, oraşul vafelor, al covoarelor de flori sau al celebrului simbol Menneken Pis: în Bruxelles poposim astăzi, preţ de 1200 de cuvinte.

În inima Vaticanului, în Catedrala Sf. Petru

Chiar dacă nu aţi ajuns până acum la Vatican, imaginea sutelor de mii de oameni strânşi în Piaţa Sf. Petru vă este, cu siguranţă, cunoscută de la televizor. Într-adevăr milioane de pelerini vin aici anual să se roage lângă mormântul Sfântului Petru şi să vădă una dintre minunăţiile arhitecturale ale Vaticanului. Bazilica Sf. Petru, leagăn al creşinităţii, cu rădăcini ce merg până la Apostolul Petru.

Ce ştia Brukenthal şi a aflat Mendeleev sau poveste despre Telurul de Sibiu

Telurul este un element chimic cu simbolul Te şi numărul atomic 52. Aşa începe definiţia pe care toţi am citit–o în manualul de Chimie de clasa a VII–a. Dacă aţi învăţat au ba, dacă mai ţineţi minte au ba, să ştiţi că telurul a ajuns în Tabelul lui Mendeleev şi datorită Sibiului. Cum? Foarte simplu: ingineriul Franz Joseph Müller a venit în Transilvania să cerceteze minele din zonă, s–a stabilit la Sibiu şi aici a făcut cercetările şi experimentele care au aşezat Sibiul în Tabelul periodic al elementelor, prin telur.

Legiunea Străină Franceză

Onoare, Fidelitate, Fraternitate, Sacrificiu, pe de o parte, infractori, mercenari şi multă violenţă, pe cealaltă parte... astfel de cuvinte se spun atunci când Legiunea Străină Franceză este pomenită. De 180 de ani, Legiunea Străină Franceză se regăseşte mereu în zone de conflict şi a devenit cea mai faimoasă armată a vremurilor contemporane. Este armata ce a trecut cu bine de destrămarea unui imperiu, de trei republici, două războaie mondiale, şi de pierderea de către Franţa a locului unde Legiunea s–a născut: colonia Algeria.

Invenţiile noastre sau români care au schimbat lumea

Vă place să vă plimbaţi într–un muzeu ce recreează habitatul animalelor, vă place să ştiţi că există un medicament ce vă prelungeşte tinereţea sau vă place scârţăitul peniţei unui stilou pe foaia de hârtie? Ei bine, pe toate le datorăm unor cecetători români, adică unor români care au schimbat lumea prin invenţiile lor.

Secrete pe două picioare: ce nu ştiai despre corpul tău...

Avem atâtea vase capilare într-un singur plămân cât să unim Parisul cu Bucureştiul, adică 2400 kilometri de vase capilare; producem atâta salivă în timpul vieţii cât să umplem nu una, ci două piscine olimpice; viteza cu care un semnal nervos circulă în organismul nostru ajunge la 200 kilometri pe oră, iar cu un singur os am putea susţine presiunea unui bloc de nouă tone... acestea sunt doar câteva dintre secretele corpului uman, altele vă invităm să descoperiţi în cele ce urmează.

Cuceritorii. Don Juan şi Casanova

Seducători, tulburători... nu au avut rival atunci când au luptat pentru o femeie. Au trecut pe listele de cuceriri sute de nume, fără să şi le amintească întotdeauna a doua zi. Sunt Don Juan şi Casanova, ce doi mai aventurieri ai culturii europene. Pe unul dintre ei, legendele îl amintesc ca pe cel ce a încălcat orice lege pentru aadăuga încă un nume cucerit, pe celălalt - ca un bărbat galant, maestru în cuvint meşteşugite şi în declaraţii de amor.

Jules Verne: poveşti despre România

O fată din ţinuturile româneşti a fost ultima lui iubire, spun unii. Nu a fost niciodată în România, susţin alţii. Dilema nu pare să se rezolve prea uşor, dar un lucru e sigur: Jules Verne a scris despre România şi români în romanele sale: a construit poveşti extraordinare în jurul Castelului Colţ din Carpaţi, şi-a lăsat personajele să călătorească prin Dobrogea - în „Încăpăţânatul Keraban”, să înveţe în şcoli din Timişoara, în „Mathias Sandorf”, să se bucure de frumuseţea Dunării.

Monalisa, Concertul, Ţipătul... furturi celebre

Cum s-a furat zâmbetul Mona Lisei

Cine a vizitat Muzeul Luvru din Paris s-a lăsat, cu siguranţă, fermecat de zâmbetul enigmatic, abia schiţat al Mona Lisei. Fascinaţia acestui surâs e mereu vie de la pictarea tabloului la începtul secolului al XVI-lea, de către Leonardo da Vinci. Mereu vie, dar nu la îndemâna oricui: timp de doi ani, cel mai cunoscut portret din lume a lipsit de pe simeze fiind furat. Furtul a avut loc în 22 august 1911 şi a iscat un mare scandal în vreme, un scandal în care au fost  implicaţi oameni la fel de faimoşi ca portretul: poetul Guillaume Apollinaire şi pictorul Pablo Picasso.

Martiri ai creştinismului

Cu sânge şi suferinţă s-a plătit credinţa în Dumnezeu a creştinilor. Şi nu doar în urmă cu aproape 2000 de ani la începuturile creştinătăţii, ci şi în urmă cu o mie de ani, în urmă cu 500  sau zece ani. Au existat oameni care au ales să moară pentru a-şi apăra credinţa sau au fost oameni care au fost ucişi pentru că credeau într-unul singur Dumnezeu. Nume precum cel al Sfântului Ştefan, protomartir al creştinătăţii este binecunoscut, alţii în schimb – copii sau bătrâni - sunt amintiţi cu precădere în istoria religiilor, iar în rugăciuni li se aduc mulţumiri comune.

Dragostea trece prin… creier

Ce te faci cu toate poveştile de dragoste cu Romeo şi Julieta, cu Cenuşăreasa şi prinţul ei sau cu poveştile contemporane care te fac să stai ore întregi cu ochii în televizor, doar-doar prinzi cel mai mic detaliu ai rochiei pe care Kate a purtat-o la nunta cu alesul inimii ei, Prinţul William? Hmmm, astfel de poveşti au ţinut nu doar atenţia la cote ridicate, ci şi speranţa că într-o zi fiecare dintre noi îşi va găsi alesul sau aleasa inimii. Şi până să ajungem la altar, le-am dăruit celor pe care îi iubim şi flori, şi ursuleţi din pluş, şi ciocolată, şi inele. Inutil, ar spune aceeaşi cercetători, dornici să tulbure apele dragostei şi să le mute din suflet în creier. Noi nu vrem să iscăm furtuni şi nici să favorizăm cercetătorii, în ciuda poeţilor şi a versurilor lor meşteşugite, ci vrem doar să vă arătăm o altă perspectiva asupra dragostei, una strâns legată de creier, neuroni şi de hormoni.