Avem atâtea vase capilare într-un singur plămân cât
să unim Parisul cu Bucureştiul, adică 2400 kilometri de vase capilare; producem
atâta salivă în timpul vieţii cât să umplem nu una, ci două piscine olimpice;
viteza cu care un semnal nervos circulă în organismul nostru ajunge la 200
kilometri pe oră, iar cu un singur os am putea susţine presiunea unui bloc de nouă
tone... acestea sunt doar câteva dintre secretele corpului uman, altele vă
invităm să descoperiţi în cele ce urmează.
Oamenii de ştiinţă
spun că ultimii strămoşi comuni ai omului şi ai maimuţelor au început să
evolueze diferit în urmă cu 4-8 milioane de ani. Şi tot oameni de ştiinţă au
descoperit la sfârşitul anului 2010 cele
mai vechi rămăşiţe aparţinând omului modern: acestea se găsesc într-o peşteră
din Ţara Sfântă, iar vechimea dată de testele de laborator variază între
200.000 şi 400.000 ani. Ei bine, între cele două momente, corpul uman nu a
încetat să fie o ecuaţie misterioasă, cu multe necunoscute, cu necunoscute ce
trebuie rezolvate chiar de către om. Aşa se face că omul s-a „jucat” cu focul
pentru a se proteja de inexplicabila senzaţie de frig, că a început să studieze
stelele pentru a afla cum îi influenţează viaţa, iar mai târziu a inventat
computere uriaşe care să-i scaneze întreg organismul şi să indice diferite afecţiuni.
Între toate aceste momente şi dincolo de cuceririle vremurilor contemporane,
omul a fost şi este un mister pentru el însuşi. Unele secrete ale organismului uman
sunt cunoscute, dar doar câtorva dintre „iniţiaţi”, iar astfel de secrete aflăm
şi noi astăzi.
Corpul uman
în cifre
Un cap, două mâini, două picioare şi
trunchiul corpului. Cea mai simplă descriere a corpului uman asunde însă multe
mistere sub cei 1,90 metri pătraţi de piele. Aşa este, aţi citit bine, pielea
unui om măsoară în jur de 1,90 metri pătraţi, iar această dimensiune o situează
pe primul loc în topul celor mai mari organe ale corpului nostru. Pielea ne mai
rezervă câteva „surprize” anatomice: în timpul vieţii, pierdem până la 18
kilograme de piele moartă, iar în fiecare centimetru pătrat de piele se găsesc vreo 32 de milioane de
bacterii. Dinţii, limba, gingiile adună şi ele vreo 40.000 bacterii, aşa că ar
fi bine să nu săriţi niciun periaj al dinţilor. Dar să nu trecem de piele fără
să vă spunem că fiecare centimetru pătrat din pielea omului conţine şase metri
de vase de sânge, 3,5 metri de nervi, 1.300 de celule nervoase, 100 de glande
sudoripare şi 3 milioane de celule, arată descopera.ro.
De la piele ajungem la
oase, mai ales că şi ele ne ascund destule secrete. Nu vorbim despre afecţiuni,
ci de lucruri mult mai simple cum ar fi numărul oaselor. Un adult are 206 oase
în organism, câtă vreme un copil are nu mai puţin de 350. Explicaţia? În timpul
creşterii, unele oase se unesc. Secrete numerice mai există: avem oase care
măsoară un milimetru (în ureche) şi oase care au în medie o jumătate de metru –
femurul. Acesta este cel mai mare os din organismul nostru şi poate susţine o
greutate de 30 de ori mai mare decât cea a unui om obişnuit. În cazul
organismului femeilor, dimensiunile medii ale femurului sunt următoarele: 48 cm
lungime şi 2,84 metri diametru. În ceea ce priveşte rezistenţa oaselor, să
ştiţi că ele sunt mai ceva decât granitul. Specialiştii spun că un os de
mărimea unei cutii de chibrituri poate suporta presiunea unui bloc de nouă tone
şi totuşi iarnă de iarnă gheaţa pune probleme serioase oamenilor, iar numărul
fracturilor tot creşte.
2400 kilometri
- nu e vorba de distanţa dintre două
oraşe (cea dintre Bucureşti şi Paris e de vreo 2365 kilometri), ci de lungimea
tuturor vaselor capilare dintr-un plămân.
O altă cifră
impresionantă vine de la inimă, care bate de vreo 3 miliarde de ori în timpul
vieţii, aşa că nici nu e de mirare că oamenii au născocit mii de versuri despre
inimă, fie că e albastră, fie că nu vrea să îmbătrânească. Sângele e la fel de
năvalnic, nu doar când e vorba de sentimente, ci şi de funcţionarea
organismului: o picătură de sânge face un tur complet al corpului uman în
doar... 30 de secunde. Extrem de harnici sunt şi nervii din corpul nostru, aşa
că atunci când atingem un obiect, semnalul nervos circulă cu o viteză invidiată
de orice vitezoman: peste 200 de kilometri pe oră. Şi creierul mai are o
surpriză: e foarte harnic atunci când
vine vorba de nou-născuţi. În primele treizeci de zile de viaţă, sinapsele din
creierul bebeluşului cresc de la 50 de trilioane la 1 quadrilion, adică deşi
noi, adulţii, nu o realizăm, copilul învaţă mai ceva decât pentru un examen. Acelaşi
creier uman e mai activ decât mult utilizatele telefoane mobile pentru că impulsurile
electrice generate de el într-o zi le depăşesc pe cele ale telefoanelor mobile.
Ce putem face?
De la picioare nervi
şi sinapse la muşchi şi articulaţii nu e decât un pas, suficient să vă spunem
că muşchii unui ochi se mişcă de nu mai puţin de 100.000 de ori pe zi, iar
într-o viaţă ne îndoim degetele de 25 de milioane de ori, fie că ne jucăm
nervos cu ele, fie că tastăm la calculator sau răsfoim ziarul, fie că folosim
tacâmurile. Şi pentru că am pomenit de muşchi, avem şi o mică atenţionare, mai
ales dacă vă faceţi griji pentru riduri: atunci când ne încruntăm, 43 de muşchi
ai feţei lucrează pentru noi, iar un zâmbet pune în funcţiune doar 17 muşchi. Fie
că ne bucurăm, fie că ne întristăm, respirăm. De câte ori? Numărul expiraţiilor
şi inspiraţiilor dintr-o singură zi se ridică la 23.000.
Ne întoarcem la ochi
şi la simţuri pentru o mică adăugire: ochiul ne permite să distingem un milion
de culori diferite, iar nasul... nasul ne permite să percepem vreo 50.000 de
mirosuri diferite. Mai rămâne doar să găsim şi cuvintele potrivite prin care să
le descriem.
Şi acum două
curiozităţi ce ţin de viteză şi de...bucătărie: când strănutăm aerul expirat
are o viteză de cel puţin 160 de kilometri pe oră, iar într-o jumătate de oră,
corpul uman degajă atâta căldură încât 3,5 litri de apă ar fierbe fără nicio
problemă. Dacă nu sunteţi mulţumit de înălţimea dumneavostră, să ştiţi că
aceasta variază şi nu doar de la vârstă la alta, ci de la o oră la alta. De
pildă, în timpul somnului creştem cu opt milimetri, iar dimineaţa revenim la
lungimea anterioară, iar totul se datorează forţei gravitaţionale care acţionează
asupra cartilagiilor.
Vă întrebaţi cum se
susţin toate aceste secrete ale corpului? Prin tone de mâncare. Nu vorbim la
figurat, pentru că specialiştii susţin că o persoană consumă, de-a lungul
vieţii, 50 de tone de mâncare şi vreo 50.000 de litri de lichide. Nici nu
e de mirare, ţinând cont de faptul că
stomacul unei persoane adulte are o capacitate de 1,5 litri de hrană. Cum de
reuşim să transformăm atât mâncare? Pă acizii din stomac au proprietăţi
incredibile şi ar putea dizolva zincul.
* Circumferinţa craniului ne poate da un prim indiciu
în privinţa inteligenţei noastre. Cu cât craniul e mai mare, cu atât persoana e
mai inteligentă, susţin unii specialişti şi vin şi cu cifre: un volum al
capului de 1,360 cm cubi indică un coeficient de inteligenţă de 110, iar un
volum de 1.600 cm – un coeficient de
inteligenţă de 125.
* Femeile cu talie mică şi şolduri late se pot
considera norocoase din cel puţin două motive. Primul: sunt mai inteligente
decât tovaraşele cu forme băieţeşti, iar copiii pe care îi nasc sunt şi ei
foarte inteligenţi. Explicaţia? Acizii graşi depozitaţi în jurul şoldurilor
favorizează dezvoltarea creierului fătului. Al doilea motiv: bărbaţii le
consideră mai atrăgătoare. La această concluzie au ajuns specialiştii
Universităţii din Gdansk în urma unui studiu realizat pe finalistele
concursului Miss Polonia 2008. S-a constat astfel că femeile cu şolduri late şi
cele cu o înălţime de peste 170 cm au primit mai multe aprecieri din partea
bărbaţilor decât tovarăşele cu siluete filiforme şi de înălţime mai mică.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu