New York, oraşul ingineriilor perfecte

Peste 19 milioane de oameni trăiesc în zona metropolitană New York. Muncesc în zgârie nori ce depăşesc 440 metri înălţime, locuiesc în case clădite pe ape, călătoresc pe unul dintre cele mai vechi poduri suspendate americane, se plimbă prin cele mai vizitat parc din SUA, un parc construit de mâna omului şi nu din bunăvoinţa naturii. Acesta este New Yorkul, metropola în care ştiinţa inginerească îşi spune cuvântul la tot pasul.

Din apă, pe uscat şi în cer. Aceasta este călătoria prin New York, pe care v-o propunem astăzi. Numitorul comun al locurilor pe care le vom vizita e unul singur: ingineria dusă  la perfecţiune.

Când pământul muşcă din ape....

...se naşte New York. Şi acum explicaţia. Metropola a fost construită pe un port natural de pe coasta estică a Statelor Unite ale Americii. Aici e locul unde râul Hudson se întâlneşte cu Oceanul Atlantic şi aici a fost întemeiat oraşul de olandezi în 1624. Locul a fost bine ales având în vedere că noul oraş port a dobândit o colosală importanţă comercială în timp. Dezvoltarea oraşului (redenumit New York după 1664, odată cu preluare puterii de către englezi) a fost recunoscută prin statul de capitală a SUA, între anii 1785-1790, şi prin statutul, păstrat şi azi, de cel mai întins şi mai populat oraş american. Puţini sunt însă cei care ştiu că la baza acestei imense suprafeţe metropolitane de 17.400 kilometri pătraţi stau planurile inginerilor,  care au transformat pământul în ape pentru a mări terenul construibil.

Încă din timpul coloniştilor olandezi, s-au făcut eforturi de cucerire a apelor, dar în secolele XIX şi XX, ştiinţa inginerilor şi-a spus cuvântul în cel mai înalt grad. La începutul secolul al XIX-lea, suprafaţa metropolei a fost mărită prin "construirea" de pământ în apele râului Hudson. Au fost îngropate corăbii, au fost acoperite cu pământ, uscatul să muşte din ape. Mai târziu, la construirea complexului World Trade Center 917.000 metri cubi de pământ au fost excavaţi şi au fost utilizaţi pentru a mări suprafaţa Manhattanului cu 370.000 metri pătraţi. Blocuri, parcuri, esplanade au fost astfel construite pe locuri stăpânite odinioară de ape.

Peste 5500 de zgârie-nori

Dacă spui New York, te gândeşti la zgârie nori. Deşi metropola şi-a pierdut statutul de cel mai mobalit oraş cu zârgie-nori (în favoarea Hong Kongului), clădirile uriaşe au făcut, fac şi vor face faima New Yorkului. În august 2008, metropola număra  5538 de clădiri înalte, iar 50 din ele depăşeau 200 metri înălţime.  Istoria zgârie-norilor la new yorkezi nu începe doar de ieri, de azi, ci din... 1890, atunci când a fost finalizată World Building cu ai săi 106 metri. Precedentul fusese creat prin turla de 87 metri a Bisericii Sfintei Treimi. Din 1890 şi până aui, 11 clădiri din New York au deţinut, rând pe rând, statutul de cea mai înaltă construcţie din lume.

Fără îndoială, printre cei mai faimoşi zgârie nori se numără The Chrysler Building şi Empire State Building. În celor mai înalte clădiri ale lumii, The Chrysler Building (319 metri) se situează doar pe locul 33, dar în 1930 a deţinut supremaţia modiuală la capitolul înălţime. Un lucru e sigur: a fost votată favorita new yorkezilor în anul 2005.  printre cele mai frumoase clădiri ale metropolei. Stilul Art Deco i-a fermecat, cu siguranţă. perfecţiunea arhitecturală a fost atinsă prin aşezarea manuală a 3.826.000 de cărămizi pentru a da forma exterioară a pereţilor.

În 1931, Empire State Building fura supremaţia clădirii Chrysler şi rămânea timp de aproape patru decenii cea mai înaltă clădire din lume. Se numără, de asemenea, printre construcţiile preferate ale americanilor, dar şi printre cele şapte minuni ale lumii moderne. De doar două săptămâni a  avut nevoie arhitectul William F. Lamb pentru a realiza planul clădirii, iar în doar 15 luni clădirea a fost ridicată. 3400 de muncitori au muncit, iar cinci dintre ei au murit în timpul lucrărilor. Ingineria perfectă este vizibilă în arhitectura ce înglobează 6.500 de ferestre, 73  de lifturi, 113 kilometri de conducte, 760.000 metri de fire electrice. Înălţimea? 381 metri.

Dacă vorbim de zgârie-nori, nici Bank of America Tower nu poate fi trecut cu vederea. Are o înălţime de 366 metri şi este considerată a fi una dintre cele mai ecologice şi mai eficiente clădiri din lume. Costul construcţiei? Un miliard de dolari.

Podul de 1825 metri

În 1883, anul inaugurării lui, era cel mai lung pod suspendat din lume (1825 metri) şi primul pod suspendat pe cabluri din sârmă de oţel. Printre primii care s-au plimbat pe podul Brooklyn  s-a numărat preşedintele SUA, Chester A. Arthur, şi primarul New Yorkului, Mayor Franklin Edson.1800 de automobile şi 150.300 au traversat podul în acea primă zi, de atunci podul e traversat de miliarde de automobile şi oameni. Cum a rezistzat construcţia în vreme ce alte poduri construite în jurul lui au fost dezafectate? Poate faptul că arhitecţii l-a conceput pentru a fi de şase ori mai puternic decât credea că e nevoie în urmă cu 130 de ani. Podul e opera a trei arhitecţi, toţi provenind din aceeaşi familie: primele schiţe i-au aparţinut lui John Augustus Roebling, a cărui muncă a fost continuată de fiul lui Washington, iar după îmbolnăvirea lui Washington de soţia lui Emily.

Deşi podul este o capodoperă a ingineriei, el a fost plătit cu viaţa de cel puţin 27 de muncitori. De suferit a avut şi Washington Roebling, care asemenea altor muncitori implicaţi în construcţie, a suferit de boala decompresiei. Altfel spus, lipsa de oxigen înregistrată atunci când se muncea sub nivelul apei, la construcţia pilonilor, ducea  nu doar la probleme ale aparatului respirator, ci şi la paralizii.

25 milioane de vizitatori poposesc în Central Park anual

Central Park, Van Cortlandt Park, Bronx Park, Pelham Bay Park, Forest Park... şi lista ar putea continua pentru că multe sunt parcurile pe care New Yorkul le pune la dispoziţia locuitorilor  lui. Numele de rezonaţă? Central Park, fără îndoială. Este cel mai vizitat parc al SUA şi şi-a cucerit statutul după multă muncă umană. Altfel spus, natura nu a dat nicio mână de ajutor în cazul acestui parc, unul în întregime artificial: lacuri, păduri, stânci – totul se află în Central Park, prin grija arhitecţilor peisagişti. 25e milioane de oameni vin aici anual pentru a se bucura de minunăţiile create de Frederick Law Olmsted şi Calvert Vaux.
3,41 km pătraţi este suprafaţa pe care parcul se întinde în inima Manhattanului şi este casă pentru peste 200 de specii de păsări.

Povestea parcului începe la jumătatea secolului al XIX-lea, când dublarea populaţiei din oraş a reliefat necesitatea creării unei zone verzi, asemănătoarea parcului londonez Hyde sau celui parizian Bois de Boulogne. 280 de hectare şi 5 milioane de dolari au fost alocate, pentru început, proiectului, iar 1600 de persoane au fost evacuate de pe terenul cu pricina.

S-au început lucrările suprafaţa a fost mărit, s-au 14000 metri cubi de pământ fertil, iar zece milioane de căruţe cu pământ şi pietre au fost scoase din viitorul parc. 4 milioane de copaci, plante şi arbuşti au fost transplantaţi în parc, s-au construit 36 de poduri, fiecare într-un al stil, s-au construit şosele, drumuri separate pentru pietoni, călăreţi şi vehicule de agrement. Pentru a da locului forma dorită s- a folosi mai mult praf de praf de puşcă/explozibil decât la Gettysburg, în timpul războiul Civil American. Din 1860 până în 1934, oile puteau paşte iarba din parc. Şi totuşi capodopera inginerească a căzut în uitare în prima parte a secolului trecut, şi abia după 1934 parcul a revenit din nou la viaţă şi a fost mobilat cu terenuri de sport. Din anii 70, Central Park e mereu pe culmea gloriei şi găzduieşte demonstraţii politice, festivaluri şi concerte.

Patinoare, piscine, o grădină zoologică, un sanctuar al vieţii sălbatice, un imens rezervor de apă, necesar pentru necesar pentru irigaţii, cascadele artificiale, un amfiteatru în aer liber, o cabană elveţiană, castelul Belvedere şi un carusel istoric.

Dacă vă întrebaţi care este bugetul anual al acestui parc? Peste 25 milioane dolari. În anul 2007, organizaţia non-profit care coordonează administrarea parcului a investit aproximativ 450 milioane dolari în reabilitarea parcului.
Valoare estimată a parcului 528.783.552.000 dolari, în decembrie 2005.