Primul oraş din Transilvania e mai vechi decât piramidele egiptenilor

* Oraşul a fost descoperit în zona Turdaş, judeţul Hunedoara, de către arheologii sibieni * Situl uimeşte prin dimensiuni, estimate la peste 100 hectare, prin sistemul complex de fortificaţii cu 11 palisade, prin sistemul de împărţire interioară în cartiere şi prin mulţimea statuetelor descoperite, unele dintre ele întruchipând regi aşezaţi pe tron *


Din 1850 de când s-au efectuat primele cercetări arheologice şi până astăzi, zona Turdaş din judeţul Hunedoara, era bănuită ca ar fi fost una de mare importanţă în urmă cu mii de ani. Dovezile au venit abia anul trecut, când arheologii sibieni au făcut descărcarea arheologică pentru autostrada Sibiu - Nădlac. Astfel, în urma cercetărilor efectuate pe o suprafaţă de 11 hectare, sibienii au dovada că la Turdaş a existat nu un oraş oarecare, ci primul oraş din Transilvania, care era totodată un mare centru regional: "Este primul oraş din Transilvania. Nu se poate demonstra prezenţa unui sit atât de complex în România; s-ar putea să fie, dar cercetarea nu a arătat-o", declară Sabin Adrian Luca, directorul al Muzeului Naţional "Brukenthal" şi coordonatorul cercetărilor arheologice. În ceea ce priveşte vechimea acestui oraş ea este de peste 6.200 de ani, ceea ce face ca oraşul de la Turdaş să fie cu mult mai bătrân decât piramidele egipetenilor; cele mai vechi piramide egipetene cunoscute au fost descoperite la Saqqar şi sunt datate în jurul anilor 2.630–2.611 î. Hr.

Un oraş de 100 de hectare

În zona Turdaş, în apropiere de râul Mureş, au descoperit arheologii sibieni cel mai vechi oraş din Transilvania. "Pe 1.290 metri de duct şi pe braţe, ce se întind pe alţi 300 de metri, am descoperit un sistem de fortificaţie, de împrejmuire, de palisade, de şanţuri succesive şi ziduri. Am descoperit două porţi de intrare în sistemul de fortificaţie şi turnuri. Totul este din lemn, bineînţeles. Un sistem de apărare din acea vreme, pe o aşa mare suprafaţă, nu s-a putut cerceta în Europa: costă foarte mult. Noi am avut această şansa datorită autostrăzii. Acum putem să argumentăm, calitativ şi cantitativ, existenţa unei aşezări proto-urbane aidoma marilor aşezări din Orient", adaugă Sabin Adrian Luca.
Sistemul de fortificaţii descoperit de arheologii sibieni e oglinda celui pe care Nicolae Vlassa îl descoperise incizat pe o tăbliţă. Ideea lui Vlassa că, pe această tăbliţă, locuitorii vechiului oraş au desenat sistemul de fortificaţii al aşezării a fost astfel confirmată. Specialiştii cred că acest sistem de fortificaţii ocrotea un nucleu care avea, probabil, 100 de hectare. Delimitări existau şi în interiorul aşezării, mai ales că aceasta s-a extins tot extins din interior spre exterior.
De interes este şi arhitectura caselor din acest oraş:  "case imense, şi ca înălţime şi anvergură,  cu podina suspendată". Altfel spus, din cauza deselor inundaţii care afectau perimetrul, oamenii şi-au construit case suspendate, pe stâlpi imenşi de 6-8 metri. Inundaţiile afectau însă pivniţele şi vetrele care se găseau la nivelul solului, aşa că aşezarea era refăcută după calamităţi ale naturii. S-au descoperit astfel şase orizonturi de arhitectură suprapuse, dar şi un număr foarte mare de complexe arheologice: peste 3.000, în condiţiile în care, în alte locuri, câteva situri abia totalizează împreună 2.000 de complexe arheologice.

Regi şi sacrificaţi

50-60 de cuptoare pentru ars obiecte de mici dimensiuni au fost, de asemenea, descoperite, la Turdaş. Cifra e una impresionantă şi unică până acum în spaţiul european: "Cele 50-60 de cuptoare descoperite demonstrează faptul că aici se făcea plastica de statuete, de idoli pentru o ţară, aşa cum era ea concepută în neolitic. Adică această mare aşezare sacră cu caracter urban livra aceste piese, care erau consacrate de marele preot. E singura aşezare din cele cercetate până acum în Europa care are un număr atât de mare de cuptoare", subliniază Sabin Adrian Luca.
Dintre obiectele din ceramică descoperite, existe câteva tipuri care au atras atenţia. Ar fi, de exemplu, statuetele care înfăţişează oameni pe tron şi atestă astfel prezenţa unor regi în zonă. Astfel de statuete apar la Turdaş şi în alte 2-3 situri din spaţiul european. De importanţă sunt şi vasele conice sau în formă de patrulater care au ornamente incizate. În total, în situl de la Turdaş, s-au inventariat peste 42.000 de fragmente ceramice, iar cercetările au acoperit până în prezent doar 2-3% dintre ele.
Scheletele descoperite sunt, de asemenea, de mare interes: "La distanţe de aproximativ 200 metri în interiorul primei sau celei de-a doua fortificaţii este pus câte un sacrificat. Ceea ce este curios este că niciunul nu este în aceeaşi poziţie, e clar că este un sacriciu, nu o îmormânmtare. Sunt aşezaţi fie pe burtă cu mâinile şi picioarele legate, fie pe săate, cu capul tăiat, pus pe piept. Sunt tot felul de ipostaze care ne arată nouă că, de fapt, e un ritual spre a speria", precizează directorul Luca.
Cercetările de la Turdaş au avut loc anul trecut, în lunile mai-noiembrie, la ele luând parte 13 arheologi..