Țări care se scufundă

„Lumea se scufundă: dispare în mare…” s–ar putea crede că aceste cuvinte sunt desprinse dintr–un film despre Terra anului 2120, dar nu e așa: aceste cuvinte au putut fi citite în "The Telegraph”, pe 20 ianuarie, anul trecut. Da, lumea se scufundă, spun cercetători, iar opt țări sunt în pericol iminent: să dispară în ape din cauza nivelului tot mai ridicat al oceanului planetar.


În septembrie 2003, Dubaiul a dat startul unui proiect ambițios, nebunesc și foarte costisitor. Proiectul a primit numele The World, adică Lumea, și se prezenta sub forma unui arhipelag artificial construit a cărui formă respecta harta Terrei. Altfel spus, în Emiratele Arabe Unite, în Dubai mai precis, constructorii s-au pus pe treabă cu gândul să construiască în mijlocul oceanului nu mai puțin de 260 de insule. Între timp, din cauza crizei, construcția s-a oprit, dar arabii tot au vreo sută de insule artificiale. Insule care se scufundă, spun specialiștii, și de aici semnalul de alarmă tras de „The Telegraph”: „Lumea se scufundă: dispare în mare”. Dar problema dispariției în ape nu o au doar insulele artificiale din Dubai, ci și insule naturale. Planet Green, din subordinea Discovery, atrăgea atenția în urmă cu doi ani că opt țări de pe Terra se scufundă, iar sensul acestei afirmații era unul strict literar. Aceeași organizație sublinia că țările insulare de mici dimensiuni pot dispărea de pe fața Pământului fie și din cauza unei creșteri mici a nivelului apelor.
Creșterea nivelului oceanului planetar este determinată și de încălzirea globală. Se estimează că “dacă întreaga calotă glaciară occidentală a Antarcticii s-ar topi, un proces care ar putea dura câteva decenii sau chiar secole, nivelul oceanului planetar ar putea creşte cu 5 metri, ceea ce ar schimba permanent geografia zonelor de coastă dens populate”, scrie realitatea.net. Specialiștii spun, de asemenea, că ridicarea oceanului planetar ameninţă 10% din populaţia Terrei, oameni care trăiesc în zone joase sau în insule aflate sub ameninţarea apelor, printre care cele din Caraibe, Maldive şi din zona Asia-Pacific.

Apele ucid mii de oameni anual

20 de milioane din cele aproximativ 150 milioane de suflete cât numără populația Bangladeshului sunt în pericol și asta pentru că locuiesc în Golful Bengal și în Delta Gangelui. De inundații au parte în fiecare an: aproximativ 18% din suprafața țării e inundată, iar apele nemiloase ucid 5.000 de oameni și distrug 7 milioane de case anual.
Papua Noua Guinea a devenit cunoscută în lumea științifică și pentru că poate da prima comunitate care e în întregime în pericol să se scufunde. În jur de 6,2 milioane de oameni trăiesc pe insula Noua Guinee, în țara numită Papua Noua Guinee. Țara lor, înconjurată de ape, nu mai e demult un paradis terestru: cutremurele, însoțite uneori de valurile uriașe numite tsunami, au devenit obișnuință, având în vedere faptul că insula se găsește pe Cercul de foc al Pacificului, în punctul de coliziune al mai multor plăci tectonice. Consecința acestor evenimente dramatice? TreeHugger, o companie Discovery, scria în urmă cu câțiva ani că în Papua Noua Guinee poate fi necesară relocare a întregii populații. Ar fi vorba de cele 6,2 milioane de persoane, iar efectul cultural nu e de neglijat având în vedere faptul că în aici se înregistrează mai multe limbi decât în orice altă țară de pe Pământ: în Papua Noua Guinee există nu mai puțin de 820 de limbi indigene.
În vestul Oceanului Pacific se intend insulele Filipine, iar cine își dorește o vacanță exotică o poate petrece aici, căci oferta e extrem de diversificată, de la meniurile cu pește, cocos și mango, la dansurile pline de grație ale localnicelor. Grijă mare însă la nivelul apelor, căci arhipelagul Filipinelor include 7.107 de insule, iar țărmul se întinde pe o lungime de 36.289 kilometri.
În 1994, în cadrul unei conferințe internaționale găzduite de Barbados se trăgea un semnal de alarmă, în privința riscului ca insula să fie înghițită de ape. Mai târziu, chiar oficialii UNESCO vorbeau despre același posibil final și subloinia faptul că pericolul este cu atât mai mare cu cât populația, zonele agricole și infrastructura erau concentrate pe coastă, așa că orice creștere a nivelului apelor va avea efecte devastatoare asupra așezărilor umane, a condițiilor de trai și a economiei. În plus, mai trebuie spus că în cel mai înalt punct al insulei, nivelul deasupra apelor abia atinge 340 metres.

Insule din Kiribati au dispărut deja

Situația pare să fie și mai critică în Kiribati, o țară insulară situată în Oceanul Pacific. Însuși președintele aceste țări, Anote Tong, atrăgea atenția că cel mai înalt punct al țării se găsea la doar 2 metri deasupra nivelului mării. “Schimbarea climatică și creșterea nivelului apelor nu e o problemă de ordin economic, ci una ce ține de supraviețuirea umană. Peste 94.000 de locuitori din zona de coastă au fost deja mutați din vetrele lor , din așezări vechi de sute de ani”, declara președintele Anote Tong. Dincolo de cuvinte sunt faptele: în anul 1999, două mici insule nelocuite, Tebua Tarawa și Abanuea, au dispărut în ape. Iar pericolul e încă acolo, căci într-un raport ONU se preconizează că nivelul apei va crește cu 50 centimetri până în anul 2100, din cauza încălzirii globale. Oficialitățile nu stau cu mâinile în sân și cu ajutor internațional au demarat un program de 7 milioane dolari americani, menit să reducă efectele negative ale creșterii nivelului mării.
Nici soarta locuitorilor din Tuvalu nu pare să fie mai bună: într-un raport ONU se estimează că insula, situată în Oceanul Pacific, nu foarte departe de Kiribati, poate dispărea în următorii 30 sau 50 de ani. 4,6 metri e cel mai înalt punct al țării din punct de vedere al nivelului deasupra mării. În rândul localnicilor un astfel de sfârșit nu poate fi așteptat cu mâinile în sân, așa că s-a pus la punct un program- “Scufundarea insulei Tuvalu”, un documentar ce atrage atenția asupra stilului unic de viață din Tuvalu, dar și asupra absurdității unui viitor înecat de ape.
În pericol sunt și insulele Maldive, cea mai joasă țară din lume: nivelul maxim deasupra mării este de 2,4 metri, iar media altitudinii este de 1,5 metri. Se pare că în ultimul secol, nivelul apelor înconjurătoare a crescut cu peste 20 de centimetri, iar autoritățile se văd nevoite să ia măsuri. Știu că digurile nu le sunt de niciun folos și nici consolidarea artificială a insulelor, așa că s-a recurs la o altă soluție: în anul 2008, președintele Mohamend Nasheed a anunțat că autoritățile vor să cumpere teren din India, Sri Lanka și Australia: „Nu vrem să plecăm din Maldive, dar s-ar putea să nu avem de ales din cauza încălzirii climei”, a spus președintele.
Și încheiem cu o altă țară aflată în pericol din cauza nivelului ridicat al apelor: Egipt. De vreme ce o bună parte din infrastructura acestei țări s-a dezvoltat pe coastă, iar Delta Nilului e mană cerească pentru agricultură, oamenii din aceste zone sunt în pericol..