Definiţia ştiinţifică a eclipsei este simplă: este un eveniment astronomic care are loc atunci când un corp ceresc trece prin umbra altuia. Rezultatul? Corpul ceresc “dispare” din raza vizuală pentru un anumit timp. De fapt, acest fenomen este foarte bine descris prin cuvântul “eclipsă”, având în vedere că în greaca veche “ekleipsis” înseamnă dispariţie, abandon.
Termenul de eclipsă este utilizat pentru a descrie atât “întunecarea” Soarelului, cât şi a Lunii şi astfel rezultă primele două categorii de eclipsă: eclipsă de Soare, produsă când Luna trece între Pământ şi Soare, prin faţa Soarelui; şi eclipsă de Lună, când Luna intră în conul de umbră al Pământului.
Eclipsă de soare
Dacă ne-am lămurit deja ce înseamnă o eclipsă trebuie să mai spunem că asemenea fenomene se observă doar din anumite regiuni ale Terrei. De exemplu, eclipsa din august 1999 a fost vizibilă în România, iar cea din 22 iulie 2009 a fost vizibilă în Asia, în ţări precum India şi China. De obicei, faza de totalitate a eclipsei este observabilă pe o porţiune limitată: mai précis pe o fâşie lată de vreo 200 km. La fel s-a întâmplat şi miercuri: eclipsa s-a produs imediat după răsăritul Soarelui şi raza de vizibilitate s-a întins pe un culoar lung de 15.000 de kilometri, ce a traversat India, Nepal, Bhutan, Bangladesh, Uniunea Myanmar şi China.
Dar eclipsa de ieri s-a mai individualizat prin ceva: a fost declarată de specialişti cea mai lungă eclipsă a secolului. De ce? Pentru că Soarele a fost complet acoperit de Lună timp de şase minute şi 39 de secunde. Asta s-a întâmplat într-o zonă puţin locuită din Pacific, în timp ce deasupra oraşului Shanghai – întunecarea Soarelului a durat vreo 5 minute. Oricum se pare că recordurile eclipsei de ieri vor fi doborâte abia în anul 2132.
Miercuri, omenirea a avut parte de o eclipsă toată de soare, adică Soarele a fost obturat complet de Lună şi doar coroana lui a fost vizibilă. Însă mai există şi alte tipuri de ecplise: cea inelară - atunci când Soarele şi Luna sunt aliniate exact cu Pământul, iar din Soare se mai vede doar marginea sub formă de inel ce înconjoară Luna; cea hibrid - o eclipsă intermediară între una totală şi una inelară; cea parţială - care se produce când Luna acoperă Soarele doar parţial şi este vizibilă de pe o mai mare parte a Terrei.
Următoarea eclipsă de Soare vizibilă din România va avea loc în 15 ianuarie 2010 şi va fi una parţială, cu o acoperire de 10% a Soarelui. În concluzie, va fi greu de observat mai ales că se va produce la răsăritul Soarelui. Pe 4 ianuarie 2011, aşteptăm o altă eclipsă şi atunci Soarele va fi acoperit în proporție de 75% de Lună. Pentru a observa acest fenomen cu ochiul liber e musai să folosim ochelari speciali cu filtru Mylar, o peliculă aluminizată prin care nu trec radiaţiile periculoase. Altfel, riscăm grave accidente grave ale ochiului şi chiar orbirea.
Vă mai spunem că deşi eclipsele totale de Soare apar cam o dată la 18 luni, s-a estimat că ele sunt vizibile din acelaşi loc doar o dată la 370 de ani.
Luna în eclipsă
Luna este mult mai darnică în eclipse , acestea producându-se de două ori pe an. Pot fi observate noaptea, dintr-o jumătate de emisfera a globului, şi în medie durează 4-5 ore (www.astro-urseanu.ro). Şi totuşi, din România vom avea posibilitatea să urmărim un asemenea fenomen abia în 15 iunie 2011.
La fel ca şi eclipsele de Soare, şi cele de Lună pot fi totale şi parţiale. Se pare că de cea mai lungă eclipsă totală de lună au avut parte înaintaşii noştri: în mai 318, eclipsa totală de lună a durat o oră 47 minute şi 14 secunde, spun unii specialişti.
De la eclipse la mitologie
Pentru multe dintre popoarele Terrei eclipsa era sinonimă cu un atac al unor animale asupra Soarelui sau lunii. Astfel, egiptenii din Antichitate credeau că în timpul eclipselor se dă o luptă între zeul solar şi şarpele Apophis; în concepţiile vietnamezilor, adversarul Soarelului era o broască gigantică, iar în cele ale argentinienilor – un jaguar. Pentru indieni, animalul atacator lua forma balaurului Rahu.
Practici? Din teama că soarele nu va mai apărea, popoarele din Mesopotamia aprindeau făclii pentru ca soarele să ardă din nou; femeile din Surinam şi sudul Etiopiei îşi murdăreau copiii cu lut şi îi spălau ritualic în râu. Iar la final, drept mulţumire pentru soarele strălucitor, etiopienii sacrificau mai multe animale. Şi pentru că am vorbit de egipteni, menţionăm şi o practică care îi implica pe faraoni: aceştia înconjurau templul pentru a-i asigura soarelului drumul obişnuit.
Eclipsele sau întunecimile de lună şi de soare sunt însoţite de destule credinţe şi în concepţiile populare româneşti. Se spune astfel că eclipsele se produc pentru că vârcolacii mănâncă luna şi soarele sau pentru că s-a măturat gunoiul înspre soare, la asfinţit. Şi lista continuă: soarele se întunecă şi dispare pentru că Dumnezeu îşi întoarce faţa de la oameni din cauza multelor păcate; luna şi soarele “dispar” pentru scurt timp de pe bolta cerească dacă femeile torc noaptea fără lumanare, iar pe tortul lor îşi fac culcuş vârcolacii. Şi pentru astfel de motive, în trecut, lumea obişnuia să cânte la diferite instrumente sau să facă zgomot pentru a alunga duşmanii.
Eclipsă comercială
Atracţia de care eclipsa s-a bucurat în rândul publicului, a făcut că împrejurul acestui fenomen să înflorească un... comerţ de eclipsă. Dacă în 1999 şi noi românii, eram familiarizaţi cu ochelarii speciali sau tricourile imprimate în conformitate cu evenimentul astronomic,să ştiţi că, în acest an, asiaticii au mai venit cu câteva idei. Mai costisitoare. Astfel, administraţia Parcul Sculpturilor din Shanghai, considerat ca fiind cel mai bun loc de observare a eclipsei, a vândut peste 2.000 de bilete de intrare pentru ziua de 22 iulie. În plus, nici hotelurile din zonă nu au dus lipsă de clienţi: miii de chinezi, japonezi, americani şi europeni făcând rezervări pentru aceasta perioadă
Indienii au mers mai departe: un avion Boeing 737-700 a fost închiriat pentru a face curse de interceptare a eclipsei. Aparatul era programat să decoleze de pe un aeroport din New Delhi, să zboare la altitudinea de 12.500 de metri şi să “urmărească” eclipsa până în statul Bihar. Totuşi doar câţiva privilegiaţi cu punga largă au putut lua parte la acest festin astronomic: cele 21 de locuri de pe partea estică a avionului s-au vândut la preţul de 1.200 euro fiecare.
*O eclipsă de Soare a fost menţionată pentru prima dată în anul 763 î. Hr. într-un text asirian şi este cunoscută sub denumirea eclipsa de la Bur Sagale. Alte supoziţii despre eclipse ce au avut loc mai devreme de acest an sunt discutabile, susţin astronomii. Timp de multe secole, eclipsele au produs spaimă în rândul omenirii: eclipsa de soare din august 1560 a determinat mii de parizieni sî se ascundă în pivniţele caselor, de teama unui mare incendiu.
* Unul dintre primii învăţaţi care a prezis o eclipsă a fost Thales din Milet şi eclipsa în cauză a fost cea din anul 585 .î.Hr. În spaţiul românesc, o eclipsă de soare a fost menţionată pentru prima în "Cronica lui Azarie" şi este vorba de eclipsa din 1386..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu