La Schönbrunn. Casa împăraţilor

Este mândria Vienei şi a Austriei, mai ales că pe lângă frumuseţe se laudă cu o istorie bogată. Palatul Schönbrunn. Sute de ani a fost casa împăraţilor, acum e unul din punctele principale de atracţie ale celor care poposesc în Viena. Aproximativ 9 milioane de vizitatori păşesc anual, la Schönbrunn, pe urmele Împărătesei Maria Tereza, ale Împăratului Franz Iosif, ale lui Sissi.
A fost odată casa împăraţilor, aşa că nu oricine putea intra aici. Acum e muzeu, deschis oricui, aşa că cine îşi doreşte poate veni la Schönbrunn să se lase fermecat de poveşti cu Sissi şi Franz Iosif şi să-şi lase privirile furate de fresce, de candelabre imense din cristal, de ornamente din aur sau de catifele grele. Palatul are nu mai puţin de 1441 de încăperi şi deşi doar 40 sunt vizitabile, nimeni nu pleacă nemulţumit.
În turul palatului, ajungi chiar în dormitorul regal şi afli mai multe despre o zi din viaţa Împăratului: trezirea la 4 dimineaţa, duş cu apă rece, rugăciune de dimineaţă, întâlniri cu miniştri etc. Şi Sissi pare mai aproape, mai ales că în salonul ei de primire se regăsesc trei portrete ale Împărătesei: au fost realizate în perioade diferite, dar sunt toate o mărturie a frumuseţii ce i-au făcut faima în epocă. Atrage atenţia un ceas ciudat, cu cifrele scrise invers, dar privit în oglindă buclucaşul ceas îţi spune exact cât este ora. Mai încolo e dormitorul Împărătesei Maria Tereza, cu un impresionant pat acoperit în catifea roşie şi broderii în aur şi argint. În Cabinetul Miniaturilor ai parte de o altă surpriză: este decorat cu mici desene realizate soţul şi copii Mariei tereza, iar unele dintre ele sunt semnate. Şi pentru că pomeneam de copii, trebuie spus cei mici au aici un loc al lor: la parterul palatului a fost deschis un muzeu pentru copii şi aici e ilustrată viaţa în secolele XVIII-XIX. Şi ca cei mici să reţină totul mai uşor ei se pot juca chiar cu obiecte vechi. 

Din Evul Mediu
Istoria Schönbrunn începe însă încă din Evul Mediu când moşia, denumită pe atunci Katterburg, aparţinea unei mănăstiri. De-a lungul secolelor, proprietarii s-au tot schimbat, până când în 1569 domeniul a intrat în posesia lui Maximilian II. Acesta a pus accent pe dezvoltarea unui parc de creştere a păsărilor, iar urmaşii lui l-au  transformat în domeniu de vînătoare. Lucrurile s-au schimbat după 1637: Eleonora von Gonzaga, văduva împăratului Ferdinand II, a început să transforme domeniul într-o casă a artei şi într-un spaţiu de primire pentru nobilimea din imperiu. Din păcate, Katterburg/ Schönbrunn nu a fost ocolit de turci şi până să aibă din nou o viaţă intensă a mai trecut ceva timp.
Revigorarea domeniului se leagă de Împăratul Leopold care, în 1686, a hotărât că va construi aici un palat pentru fiul său, Iosif. În 1688, primele schiţe ale viitorului palat au fost prezentate, dar începutul construcţiei a fost întârziat până în 1696. Motivul? Primele schiţe prezentate erau destul de fanteziste şi a fost necesară transformarea lor în unele mai... realiste.
Totuşi, puţine dintre clădirile ridicate la 1696 au supravieţuit timpului. Epoca glorioasă a palatului a început odată cu urcarea tron a Mariei Tereza, în 1740. Aceasta a ordonat ca palatul să fie mărit şi să aibă un design în stil  Rococo. O mare parte din moblierul ce poate fi admirat azi în palat provine chiar din vremea Mariei Tereza.
În scurt timp, Schönbrunn a devenit reşedinţa de vară a familiei imperiale, iar mai apoi reşedinţă permanentă, mai ales că aici a locuit Împăratului Franz Iosif I. După căderea monarhiei, Schönbrunn a devenit proprietatea statului şia fost transformat în muzeu. Face parte din Patrimonoul UNESCO şi este binecunoscut pentru întâlnirile de marcă pe care le-a găzduit. Un exemplu e sugestiv: aici s-au întâlnit în 1961 John F. Kennedy şi Nichita Hruşciov.

În grădinile palatului
Grădinile de la Schönbrunn sunt la fel de vestite şi de căutate ca şi palatul, mai ales că ele formează un adevărat complex format dintr-o oranjerie ale cărei baze au fost puse în 1755, o grădină în stil englezesc, datând din 1828, din cea mai veche grădină zoologică din Europa (1752) şi o grădină botanică. Dincolo de toate acestea şi de renumitul labirint verde, grădinile de la Schönbrunn te delectează şi cu 32 de sculpturi reprezentând diverse zeităţi.
Atracţia principală rămâne însă Gloriette. Pe vârful unui deal din preajma Palatului, la o înălţime de 60 metri, a fost construită Gloriette. Construcţia datează din1775 şi a fost ridicată pentru a glorifica puterea Imperiului habsburgic. Oricum, dacă ajungeţi aici, să ştiţi că nici priveliştea pe care o oferă asupra oraşului nu e de neglijat.
Puţin mai tinere, din 1778, sunt Ruinele Romane, construite pentru a fi în pas cu moda vremii. Aici se găsesşte o piscină romană încadrată de arce masive. Din piscină nu lipseşte un aranjament de pietre care simbolizează Dunărea şi râul Enns.

* Palatul şi parcul Schönbrunn acoperă o suprafaţă de 1,5 km pătraţi şi atrag anual aproximativ 9 milioane de vizitatori.  La asta contribuie, cu siguranţă, şi faptul că ghidajul audio electronic oferit vizitatorilor are serviciii în zece limbi. Oricum, mai trebui ştiut că alături de turişti sunt destui şi vienezii care vin aici pentru o simplă plimbare prin parc.
* În ultimii ani peste 100 milioane de euro au fost investiţi pentru reabilitarea domeniului, socotit embplemtic pentru cultura şi arhitectura austriacă..