În jungla boliviană, fermierii zboară deasupra plantaţiilor de coca

Li se spune „cocaleros” sau fermieri zburători, că doar cultivă coca şi nu oricum, ci zburând la 200 de metri deasupra solului. Vorbim de fermierii bolivieni din regiunea Yungas, care se dovedesc foarte inventivi şi întreprinzători. În anii `80, când preţul cafelei a scăzut, şi–au reprofilat plantaţiile spre coca, din ale cărei frunze se fabrică temuta cocaină. Şi cum relieful de la 4.000 de metri altitudine nu–i prea ajută, au dezvoltat un sistem inedit de transport: pe cabluri, deasupra junglei şi plantaţiilor. Plantaţiile de coca au o tradiţie de secole pentru indienii Quecha şi Aymara din Bolivia, iar în 2005 aceştia au avut o mare bucurie: preşedintele Evo Morales, fost cocalero, a relaxat restricţiile în privinţa culturilor de coca.

Un reportaj difuzat de Al Jazeera adună multe vizualizări pe Internet de câteva zile şi nici nu e de mirare având în vedere că tematica e legată de cocaină, drogul care face ravagii în vremurile noastre. Dar perspectiva e diferită de cea obişnuită şi reporterii Al Jazeera ne duc în inima plantaţiilor de coca din Bolivia, ne fac cunoştinţă cu cultivatori de coca, băştinaşi care susţin că folosesc coca pentru a scăpa de oboseală şi de foame. 

 

Zbor la peste 4.000 de metri altitudine 

 

Ca un perete abrupt, aşa arată regiunea boliviană Yungas, ce se cască între munţii Anzi şi bazinul Amazonului. Aici trăiesc vestiţii „cocaleros”, adică fermierii de coca, pe care nevoia i-a învăţat să-şi facă viaţa mai uşoară la altitudini de 4.000 de metri. Aşa se face că deasupra junglei, deasupra plantaţiilor, la distanţe de peste 200 de metri de pământ, au întins peste 20 de cabluri galvanizate de oţel, de care se agaţă bine şi îşi dau drumul să zboare în jos spre marele fluviu. Distanţe lungi pe teren accidentat pot fi rapid acoperite „în doar 30 de secunde ei reuşesc să facă ceea ce, în mod normal, le-ar fi luat mai mult de o oră”, scriu reporterii Al Jazeera.

 

 Inedita idee i-a venit lui Don Ignacio, un temerar care şi acum, la 72 de ani, zboară deasupra junglei: "Am venit aici prima dată în 1955. Eu sunt cel care a înfiinţat aceasta comunitate şi tot ce vedeţi aici. Înainte nu exista nimic aici care să te ajute să traversezi, aşa ca noi eram nevoiţi să căram totul în spate, ca nişte animale de povara. Atunci mi-a venit ideea acestui sistem de cabluri. Am cumpărat cabluri de oţel şi le-am instalat de-a lungul văii, cu ajutorul frânghiilor.”, le-a povestit fermierul reporterilor Al Jazeera, conform yahoo news.

 

 E riscant acest „zbor”? Bineînţeles: trei oameni au murit în ultimele două decenii, în timp ce traversau jungla în zbor, dar localnicii spun că astfel de accidente sunt cauzate de neglijenţă. E drept că altele se pot întâmpla oricând, mai ales că unele cabluri nu au fost înlocuite de 20 de ani. Cunoscând aceste riscuri, femeile din Yungas preferă să folosească metode clasice de deplasare, adică mersul pe jos, chiar dacă efortul de a merge prin junglă e mare şi ia mult timp. 

 

Cultivă coca legal

 

 În Bolivia, culturile de coca au o tradiţie de secole, mai ales că frunzele de coca sunt utilizate în scop medicinal, cultural şi religios. Mai mult, prima atestare a cultivării de coca în zona datează din anii 3.000 î. Hr. , iar frunzele de coca sunt cunoscute printre localnici drept "hoja sagrada", adică frunze sacre; sunt considerate dar nepreţuit şi sunt bune pentru potolirea foamei, pentru alungarea oboselii şi a răului de înălţime, spun localnicii. Tocmai de aceea, ţăranii indieni şi cei care lucrau în minele de argint obişnuiau să mestece frunzele de coca şi să ţină bolul în gură mai mult timp. Practica e încă întâlnită în rândul a peste un milion de bolivieni. Alţii folosesc creme şi siropuri menite să îi ajute pe cei care suferă de diabet, de dureri musculare, pe cei care au probleme cu greutatea sau cu nervii. De asemenea, locuitorii din toate ţările andine obişnuiesc să bea ceai de coca – mate de coca- pentru a putea rezista la altitudini mari. 

 

Şi având în vedere tradiţia şi calităţile invocate ale frunzelor de coca, localnicii subliniază că nu se poate pune semnul de egalitate între coca şi cocaină: „Coca nu este cocaina. Trebuie să pui multe chimicale ca să faci cocaină din frunzele de coca", afirma fermierul Severo, în reportajul amintit. Preşedintele bolivian Evo Morales, nativ indian, pare să împărtăşească aceeaşi părere de vreme ce a relaxat restricţiile legate de culturile de coca. Aşa se face, de pildă, că fermierii au voie să cultive şi să vândă coca legal, în satul La Paz. Cine este prins că a vândut coca traficanţilor de cocaină este alungat din piaţă şi din comunitate, se arată într-un reportaj difuzat de BBC în 2007. Şi tot reporterilor de la BBC le-a mărturisit un localnic că pentru el coca este singurul mijloc de existenţă, coca este cea care îi permite să să-şi hrănească cei cinci copii şi să-i trimită la şcoală. 

 

Cu cât se vinde coca? Pentru trei pachete, adică vreo 25 de kilograme, un fermier primeşte 180 de dolari. Efecte negative Relaxarea restricţiilor a venit după vreo două decenii în care statul bolivian a încercat să stopeze expansiunea plantaţiilor de coca. În 1983, de pildă, s-a pus la punct un plan pe cinci ani în acest sens, iar în anul 1988, o lege ratificată de Parlament impunea cultivarea de coca pe doar 12.000 hectare, în zone cu tradiţie, precum Yungas; aceeaşi lege interzicea utilizarea de substanţe chimice pe aceste plantaţii, precum şi comercializarea frunzelor pentru fabricarea cocainei. 

 

Mai trebuie spus că Bolivia este una dintre cele mai sărace ţări de pe continentul american, iar plantaţiile de coca au devenit mină de aur, aducând milioane de dolari în economia subterană a ţării. Cum? Păi, Bolivia este pe locul 3 în lume în topul ţărilor producătoare de coca şi bună parte din producţie este transformată în cocaină. La efectele cocainei se adaugă şi efectele negativ pe care plantaţiile de coca le au asupra mediului: defrişarea pădurilor, eroziunea solului, deversarea în râuri de chimicale şi utilizarea pesticidelor pentru a îmbunătăţi producţia. E drept însă, arată studiile de specialitate, că fermierii din Yungas nu folosesc pesticide şi alte substanţe chimice, dar în regiunea Chapare, de exemplu, peste 89% dintre fermieri le utilizează. Şi tot în Chapare peste 15.000 hectare de păduri virgine au fost defrişate pentru a face loc plantaţiilor de coca. Se pare că doar în anul 1988 peste 30.000 de tone de deşeuri toxice au fost deversate în ape după ce 127.000 de tone de coca au fost transformate în cocaină.

 

 * Guvernul bolivian estima că între 1977-1987, producţia de frunze de coca a crescut de la 1,6 milioane de kilograme la 45 milioane de kilograme, şi de la 4.1000 hectare la peste 48.000 hectare, iar numărul fermierilor – de la 7.600 la 40.000.

Sursa foto> wikipedia.org.