joi, 31 mai 2012

Gange – fluviul venerat, fluviul poluat

Se numără printre cele mai murdare fluvii din lume şi, cu toate acestea, indienii cred că apa lui este medicament, aşa că nu ezită să se scalde în ea, să o pună de pomadă pe răni sau chiar să o bea. Vorbim de fluviul Gange, considerat sacru de către hinduşi şi venerat sub forma personificată a zeiţei Ganga.



Peste 2.500 de kilometri străbate Gangele de la izvorul său din gheţarul Gangotri, din Munţii Himalaya, şi până la vărsare în Golful Bengalului, prin vasta deltă din Sunderban. Iar fiecare din cei peste 2.500 de kilometri pare să spună o altă poveste: a procesiunilor religioase, a fluviului devenit o imensă baie în aer liber, a poluării excesive, a curselor de rafting, a oraşelor ce s-au ridicat pe malurile fluviului sau a rechinului adaptat să trăiască în ape dulci – rechinul de Gange.

Carte de vizită

Apă sacră este considerat în India fluviul Gange, iar explicaţia e simplă: acesta se formează la confluenţa dintre râurile Bhagirathi şi Alaknanda, iar Bhagirathi este considerat în cultura hindusă ca fiind sursă adevărată.
În funcţie de sursa citată, lungimea fluviului este de 2.500 km, 2.510 km, 2.525 km sau chiar 2.550 km. La fel se întâmplă şi cu mărimea bazinului său, aşa că se spune că acesta acoperă fie patru ţări, fie 11 state.
Discuţii sunt şi în privinţa debitului şi dacă acesta este calculat împreună cu cel al râurilor Brahmaputra şi Meghna, se ajunge la valori cuprinse între 38.000 metri cubi/secundă şi 42.470 metri cubi/secundă; cu astfel de cifre Gange se situează în top 3 mondial, fiind depăşit doar de Amazon şi Congo. Dacă fluviul Gange este socotit separat, atunci media debitului este de 16.650 metri cubi/secundă. Un record pe care debitul Gangelui îl stabileşte? 70.000 metri cubi/secundă, înregistrat la Podul Hardinge din Bangladesh.
Atenţie merită şi delta pe care fluviul o formează la vărsare, aceasta fiind considerată cea mai mare din lume, dată fiind suprafaţa ei de 59.000 km pătrăţi.

Economie

Pentru India şi Bangledesh, Gangele e mană cerească pentru că în bazinul lui agricultura înfloreşte. Debitul considerabil al fluviului şi al afluenţilor lui permite realizarea de irigaţii pe suprafeţe întinse, aşa că localnicii pot cultiva trestie de zahăr, cartofi, grâu, seminţe de ulei, chilli, muştar. Nici peştele nu lipseşte, deşi e bine ştiut faptul că apele fluviului cunosc un grad mare de poluare.
Potenţialul hidroelectric e şi el de mare importanţă , aşa că bazinul Gange-Brahmaputra-Meghna se ridică la 200.000- 250.000 megawatts.
În aceste condiţii. Nici nu e de mirare că pe malurile Gangelui s-au situat foste capitale provinciale sau imperiale, de la Patliputra, Kannauj, Kara la Allahabad, Baharampur şi Calcutta.

Poluare

Pentru indianul obişnuit, Gangele e fluviul sacru, pentru turistul străin e una dintre cele mai poluate ape din lume, iar gradul ridicat de poluare afectează peste 400 milioane de oameni.
De unde o asemenea poluare? Păi, pe malurile Gangelui îşi are sediul cel mai mare producător de piele, la nivel mondial. Apoi, după incinerarea morţilor, cenuşa şi oasele sunt aruncate în Gange. Acest lucru s-a întâmplat şi în trecut cu oameni ucişi de holeră, iar astăzi oamenii socotiţi sfinţi, femeile însărcinate, oamenii ucişi de holeră sau de muşcătură de şarpe, copiii mai mici de 5 ani şi săracii – nu sunt incineraţi, ci sunt lăsaţi să plutească pe ape până la descompunere.
Care sunt de fapt caracteristicile acestei poluări? Un mic exemplu este elocvent: “În oraşul sfânt Varanasi, apele râului Gange, care măsoară 6,4 km lăţime la terasele pentru scăldat, sunt o "supă maro de excremente şi afluenți industriali". Apa de aici conţine 60.000 bacterii bacterii coliforme fecale la 100 ml, de 120 de ori peste limita oficială de 500 coliformi fecali/100 ml. La această concentraţie, scăldatul în apa râului este riscant”, scrie ro.wikipedia.org, citând un studiu publicat în „The Economist”, privind poluarea din India.
Ce s-a făcut pentru curăţarea râului? Puţin, ar spune unii, dat fiind faptul că situaţia e cam aceeaşi de ani buni. Încercări au existat: între anii 1985-2000 s-a iniţiat Planul de Acţiune Ganga, menit să cureţe fluviul, dar într-un final acest plan a fost descrise drept “un eşec”. La sfârşitul anului 2009, Banca Mondială a convenit să acorde Indiei un împrumut de 1 miliard de dolari pentru a curăţa fluviul, costul întregii operaţiuni fiind estimat la 1,5 miliarde dolari.
Peste toate acestea se suprapune imaginea a milioane de oameni săraci care folosesc zilnic apa fluviului pentru a se îmbăia, pentru a spăla rufele sau pentru a găti.

Venerare

Ganga, zeiţa purificării, personifică fluviul sacru Gange şi ea este consoarta celor trei mari zeităţi din mitologia hindusă: Brahma, Vishnu şi Shiva. Aceasta este credinţa oamenilor din cultura hindusă, aşa că nu e de mirare că dincolo de cercetări ştiinţifice privind gradul ridicat de poluare, Gangele e venerat drept râu sacru de milioane de oameni. Zilnic, peste 60.000 dintre ei participă la ritualul băii sfinte în apele fluviului, pentru că au în suflet credinţa că doar Gangele le poate spăla păcatele. Tributari aceleiaşi credinţe, băştinaşii îşi aruncă morţii în Gange, ca să îi ajute să îşi găsească drumul spre rai. De unde vine această credinţă? Din mitologie, unde se povesteşte că zeiţa Ganga a coborât din cer, a venit deasupra rămăşiţelor pământeşti ale fiilor regelui Sarga, ajutându-i pe aceştia să ajungă în Rai.
Iar indienii nu-şi uită zeiţa, aşa că o dată la trei ani are loc pelerinajul Kumbh Mela, o dată la şase ani are loc Ardh Kumbh Mela, în oraşele Haridwar şi Prayag, iar o dată la 12 ani are loc pelerinajul complet Kumbh în Haridwar, Prayag, Ujjain şi Nashik. Marele pelerinaj Kumbh Mela are loc o dată la 144 de ani în Allahabad. Ce înseamnă aceste pelerinaje? Băi ritualice, discuţii pe teme religioase, cântece religioase, hrănirea maselor de oameni de către oameni sfinţi etc. Numărul indienilor care participă la aceste procesiuni religioase? În jur de 70 milioane de oameni au luat parte, în anul 2007, la sărbătoarea de 45 de zile Ardh Kumbh Mela din Allahabad. În 2001, la Maha Kumbh Mela, au fost între 30 şi 70 milioane de oameni. Prima menţiune scrisă despre aceste procesiuni religioase datează din secolul al VI-lea e.n. şi este datorată călătorului chinez Huan Tsang, care a vizitat India între  anii 629 -645 CE; menţiuni ale acestor procesiuni există însă şi în scrieri vechi precum  Mahabharata sau Ramayana..

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu