Mumiile

Unele au 5000 de ani, altele au trecut deja de 7000, unele vin din Egiptul Antic, altele din America de Sud. Sunt cercetate de zeci de ani sau abia au fost descoperite şi toate mai au destule secrete ce aşteaptă să fie descoperite. Mumiile.


De mumiile egiptene am auzit mai toţi, sunt demult celebre. Puţini ştiu însă că sud-americanii se laudă cu cele mai vechi mummii şi că şi asiaticii şi europenii au câteva mumii. Aşa că azi încercăm să răspundem la câteva întrebări legate de mumii.

Din Chile în Egipt

Egiptul e cunoscut drept ţara mumiilor, dar nu deţine supremaţia şi în privinţa celor mai bătrâne dintre ele. Acestea au fost descoperite în America de Sud, mai precis din Chile, şi au peste 7000 de ani. Sunt în număr de peste o sută şi provin dintr-o civilizaţie necunoscută şi denumită ulterior “Chinchorro”. Cum s-a făcut mumificarea indienilor Chinchorro? Organele interne ale celui decedat au fost înlocuite cu argilă, iar scheletul era întărit cu fibre vegetale legate de oase. Un amestec de cenuşă, argilă şi gră­simi era folosit pentru remodelarea corpului, care era apoi pictat în culori vii.
Mumii s-au descoperit şi în alte ţări sud-americane, iar unele dintre ele au suscitat curiozitatea prin veştmintele somptuoase şi numeroasele bijuterii pe care le purtau. Cea mai cunoscută dintre ele vine din Lima, Peru, şi a primit numele de “Marea preoteasă”. Poartă o rochie elegantă şi este posesoarea unui păr natural lung de  2,15 metri. În acelaşi spaţiu , arheologii au descoperit alte 428 de surate ale Marii preotese. Se pare că multe dintre aceste mumii sud-americane erau periodic scoase din morminte, aranjate, şi plimbate printre cei vii. În schimb, mumiile egiptene rămâneau pentru totdeauna închise în sarcofagele şi în mormintele lor.
“Valea mumiilor de aur”  - acesta este numele pe care îl poartă o regiune din oaza egipteană Bahariya. Peste 230 de mumii au fost descoperite în acest spaţiu, iar cercetătorii estimează că aici s-ar ascunde alte opt sute de mumii. Faraoni, dar şi oameni obişnuiţi au fost mumificaţi de vechii egipeteni: au fost aşezaţi în mormite, împreună cu diverse amulet şi cu banii care le erau necesari ca să-şi plătească intrarea în lumea de dincolo.

Îmbălsămarea

După moartea unuia dintre ei, egiptenii avea grijă de toate pregătirile pentru a-i asigura celui mort intrarea în viaţa de apoi. Astfel, corpul era supus unui ritual de îmbălsămare ce dura 70 de zile. Tehnicile erau diferite şi alegerea uneia sau alteia depindea adeseori de situaţia financiară a familiei celui decedat.
Primul pas? Se îndepărtau organele interne şi se spăla trupul cu vin de palmier şi mirodenii. Acesta era apoi lăsat timp de 40 de zile într-o baie de natron şi sare pentru eliminarea apei din organism. Cavităţile erau umplute cu câlţi îmbibaţi în natron, iar mortul era fardat că să semene cât mai bine cu omul care fusese odată. Trupul era bandajat cu o ţesătură fină impregnată cu gumă arabică. Statutul social al celui mumificat era dictat şi de mormântul în care morţii erau aşezaţi. Oamenii simpli aveau parte de mormite simple, pe când cei din clasele superioare - de sarcofage decorate.
Mumii în gheaţă sau în nisip
Dacă vechii sud-americanii şi egipteni foloseau tot soiul de procedee de îmbălsămare, lucrurile au stat puţin diferit în Europa, unde mumiile nu lipsesc. De pildă, foştii locuitori ai Groenlandei de astăzi nu au folosit vreo metodă de îmbălsămare pentru a păstra corpurile celor morţi, dar temperaturile scăzute şi gheaţa i-a ajutat. Cadavrele erau păstrate în gheaţă, aşa că aici au fost descoperite mormintele unor inuiţi de acum 500 de ani. Mult mai bătrân este “Ötzi”, o mumie de 5.000 de ani, descoperită în 1991 într-un gheţar din Alpi.
Şi tot Europa a mai oferit o surpriză cercetătorilor: în Irlanda s-au găsit mumii de 4000-5000 de ani păstrate datorită zăcămintelor de turbă. Contactul cu aceste zăcăminte a făcut ca pielea acestor cadavre să fie tăbăcită şi să aibă aspect de carton. Mumii asemănătoare, datând de acum 2400 de ani s-au descoperit şi în Danemarca şi Anglia.
Curiozităţile din lumea mumiilor nu se opresc aici. În nisipurile de la Tarim, din vestul Chinei au fost descoperite mumii datate în urmă cu 3000 de ani. Trupurile au fost unse cu balsam şi îngropate în nisip: s-au păstrat atât de bine încât pe feţele unora se văd  încă tatuajele. Aceasta a fost abia prima surpriză pentru că specialiştii au mai descoperit ceva: mumiile sunt blonde, iar îmbrăcămintea lor era confecţionată din pielea unor animale care trăiau pe atunci doar în Europa.

* Cuvântul mumie provine din termenul latin mumia, un împrumut din limba arabă, de la mūmiyyah, care însemna bitum (Din cauza pielii negre a mumiilor neînfăşate, se credea că bitumul a fost folosit în îmbălsamăre, în Egipt). Termenul arab provine şi el din cuvintele persane mūmiya (bitum) ŗi mūm (cearć).
*O mumie de 2300 de ani suscită curiozitatea celor care trec pragul Muzeului “Franz Binder” din Sibiu. Se pare că ea provine din Gamhud şi în 1907 Hermann von Hannenheim (care a activat drept consul la Cairo la începutul secolului al XX-lea) a donat-o Asociaţiei Ardelene pentru Ştiinţele Naturii din Sibiu. Se pare că mumia reprezintă un bărbat care făcea parte din clasa de sus a societăţii antice egiptene..