Uriaşele apelor: balenele albastre

188 de decibeli care se aud de la 848 kilometri distanţă, 33 de metri lungime şi o greutate de 200 de tone, 3500 kilograme de mâncare pe zi şi o limbă de 3 tone, o inimă de 600 de kilograme şi un nou–născut de 2700 kilograme. Acesta este cel mai concis portret făcut gigantului Terrei: balena albastră. Astăzi, părăsim solul şi înotăm alături de ea în căutarea hranei şi cât mai departe de harpoanele braconierilor.


Cele mai mari mamifere care au trăit vreodată pe Terra sunt balenele. Asta susţin cercetătorii, iar scriitorii sau regizorii le aşază măreţia în cărţi şi filme. Nici nu e de mirare, ţinând cont de mărimile acestei specii şi de suprizele pe care le rezervă. Pentru început să spunem doar că balenele sunt grupate în patru familii, cu unsprezece specii, şi o familie fosilă. Balenele cu cocoaşă, cele cu capul arcuit (de la marginea sudică a gheţurilor Arcticii), balena gri (care străbate anual, în timpul migraţiei, 10.000 - 14.000 de mile marine) sau „micuţa” balenă Minke (cu o lungime de doar 8 - 9 metri şi 5 - 7 tone greutate) au stârnit destule curiozităţi în rândul cercetătorilor. Noi călătorim, însă, pe urmele balenei albastre.

Cifrele balenei albastre

Cu cifrele balenei albastre am încercat să vă stârnim curiozitatea încă de la început, aşa că nu le vom repeta, ci le vom completa. Ştiaţi, de pildă, că femela acestei specii măsoară mai mult decât masculul? Că balenele albastre au înotătoare lungi de 3-4 metri, că pot înota cu o viteză de 50 km/oră, dar că, de obicei, păstrează o viteză de 20 km/oră, iar când se hrănesc încetinesc la 5 km/oră? Că aerul expirat de ele se ridică într-un jet ce poate ajunge la 9 metri înălţime?
Şi tot la capitolul cifre trebuie trecute şi cele legate de hrănire: în gura mamiferului încap nu mai puţin de 90 de tone de mâncare şi apă. Şi totuşi, balenele albastre nu pot înghiţi decât alimente ce sunt mai mici decât o minge de plajă, aşa că preferă krilii, nevertebrate marine care măsoară 2 până la 6 centimetri lungime. Dar balena a dezvoltat un sistem eficient de savurare a micilor delicii: în gură are aproximativ 320 de plăci cărnoase de 100 centimetri lungime care reţin prada, oricât de mică ar fi aceasta. În consecinţă, o balenă albastră consumă zilnic 40 milioane krili, adică vreo 3.600 kilograme. Şi încă o curiozitate: din cauza mişcării krililor, balenele se hrănesc ziua la adâncimi ce depăşesc 100 metri, iar noaptea –la suprafaţa apei. Surprize rezervă şi puii de balenă care beau zilnic 400 litri de lapte matern şi iau în greutate nu mai puţin de 90 kg/zi.

Doar sunetul e mai mare decât balena
Înşiruirea de cifre de mai sus e cam singura dovadă necesară a faptului că balenele albastre nu pot fi uşor ucise; cel puţin nu de către alte mamifere. Se cunoaşte un singur caz în care o balenă albastră a fost ucisă de către o orcă. Bineînţeles că rănile provocate în lupte cu alte mamifere, coliziunile cu vapoare sau submarine sau dibăcia braconierilor le pot aduce moartea. Şi totuşi ce e mai mare decât o balenă albastră? Sunetul pe care aceasta îl produce. Poate ajunge până la 188-190 decibeli şi poate fi auzit de la 848 kilometri depărtare. Dacă vă e greu să aşezaţi într-o comparaţie aceste cifre, vă spunem că în clasametul celor mai puternice zgomote de pe Pământ, sunetul balenelor se situează pe locul 5, depăşind în intensitate un concert rock la 400.000 watti (134.145 decibeli), artificiile (145-150 decibeli) sau lansarea unei navete spaţiale (160-170 decibeli). Care sunete sunt/ au fost mai puternice decât cele emise de balene? Explozia unor bombe cântărind o tonă (210 decibeli) sau explozia meteoritului Tunguska din 1908 (310-315 decibeli).
Sunetele emise de aceste mamifere au devenit faimoase sub denumirea de cântecul balenelor şi sunt menite să asigure comunicarea între membrii speciei şi găsirea de partenere. Cercetătorii spun că cele mai bune cântăreţe sunt balenele cu cocoaşă (produc cele mai lungi şi mai variate cântece din regnul animal, folosind o serie complicată de sunete), dar şi cântecul balenelor albastre incintă curiozitatea cercetătorilor, mai ales că “vocalizele” lor devin tot mai grave şi mai rare. Analizînd comparativ înregistrări din anul 1960 şi din secolul nostru, cercetătorii americani au conchis că în urmă cu patru decenii, în Pacificul de nord – est, frecvenţa cântecului balenei albastre era de de 22 Hz, iar astăzi - de numai 15 Hz. Balenele albastre pot emite sunete pe frecvenţe ce se încadrează între 10-40 Hz, iar cântecul lor durează între 10 şi 30 secunde. Excepţie fac reprezentanţii speciei din Sri Lanka, al căror cântec poate ajunge la două minute.

Specie în pericol
Un raport din 2002 estima că numărul balenelor albastre se situează între 5.000-12.000. Cercetări recente susţin că populaţia acestor mamifere ar fi totuşi puţin mai mare. Oricum, un lucrur e sigur: doar în Antarctica, numărul balenelor albastre se ridica odinioară la 239.000. Scăderea drastică a început la sfârşitul secolului al XIX-lea, odată ce norvegianul Svend Foyn a perfecţionat sistemul de prindere cu harponul. S-au înfiinţat staţii de prindere a balenelor, iar din 1925 vânătoarea a luat proporţii dramatice pentru specie. Între 1930 - 1931, au fost ucise 29.400 de balene albastre doar în Antarctica. La sfârşit celui de-al doilea război mondial, au apărut primele semnale de alarmă, dar aveau să mai treacă încă două decenii pînă când vânătoarea de balene a fost interzisă la nivel mondial. Şi totuşi, a continuat ilegal. Consecinţa? În Antarctica, populaţia de balene albastre a fost redusă la 0,15 % din numărul iniţial.
Pe scurt
* Au fost descoperite 11 cazuri de balene hibrid, rezultate din împerecherea balenelor albastre cu cele rorqual. Cercetătorii descriu distanţa între cele două specii ca fiind cea dintre om şi gorilă. De asemenea, a fost semnalat un caz de hibrid între balena albastră şi cea cu cocoaşă.
* Masculii ating maturitatea sexuală la 8-10 ani, vârstă la care măsoară 20 metri lungime, iar femelele – la 5 ani şi 20 metri lungime. Balenele trăiesc cel puţin 80 de ani.
*Muzeul de Istorie Naturală din Londra e prima instituţie din lume care a expus un schelet şi un model în mărime naturală de balenă albastră.
* Balenele au apărut în urmă cu 39-29 milioane de ani şi, spre deosebire de speciile de acum, aveau dinţi.