Acasă la regina Angliei: Palatul Buckingham

Aici poţi să mergi îmbrăcat în redingotă sau în blugi. Depinde de statutul pe care îl ai atunci când calci pragul casei Reginei Elisabeta a II-a a Angliei. Despre ce edificiu vorbim? Despre Palatul Buckingham, ansamblul unde capetele încoronate ale Angliei şi-au făcut casă încă din 1761. E doar unul din motivele pentru care cei care ajung la Londra, poposesc şi aici; frumuseţea palatului şi poveştile sale ar fi alte două motive.

77.000 de metri pătraţi, 775 de camere din care 19 camere de stat, 52 de dormitoare regale, 78 de băi, 92 de birouri, 188 camere pentru personal, un cinematograf şi o piscină - aşa arată în cifre Palatul Buckingham din Londra. Pentru vizitatori însă, impunătoarea reşedinţă înseamnă şi Camera Roşie în care regina îşi ia micul dejun sau Camera Albastră, folosită înaintea recepţiilor oficiale pentru discuţii informale şi aperitive. Dar turul prin palat e mult mai amplu şi începe acum.

Istorie de secole     

Aproape patru secole de istorie au reşedinţele ridicate iniţial pe locul unde astăzi se găseşte Palatul Buckingham. Astfel, documentele arată că o primă clădire ar fi fost aici încă din 1624 de Sir William Blake. Următorul proprietar, Lordul Goring, a extins grădina reşedinţei. Şi tot aşa reşedinţa a trecut de la un proprietar la altul, până când în 1703, Ducele de Buckingham - proprietarul - a început construcţia Palatul Buckingham, aşa cum îl ştim astăzi. Fiul ducelui a vândut reşedinţa regelui George al 3-lea şi clădirea a devenit cunoscută drept “Casa Reginei”, deoarece acolo locuia Regina Charlotte. Tot aici s-au născut 14 dintre cei 15 copii ai familiei regale.

Primul monarh care a locuit efectiv în Palatul Buckingham a fost Regina Victoria începând cu anul 1837, aşa că de atunci palatul este reşedinţă oficială londoneză a monarhilor britanici şi simbol al Casei Regale.

Cum arăta Palatul Buckingham pe vremea Reginei Victoria? Ca un loc al contrastelor. Încăperile folosite pentru ceremonii oficiale erau pline de culoare şi de strălucire, dar şemineurile scoteau atât de mult de fum, încât se stătea fără foc, deci fără căldură; se spune, de asemenea, că din cauza sistemului deficitar de ventilaţie, în palat era un miros greu; sunt doar câteva motive pentru care în anul 1840, prinţul Albert, soţul reginei Victoria, a demarat reorganizarea palatului, aşa că reşedinţa a fost casă bună pentru familia regală timp de câţiva ani. Dar cum familia Victoriei şi a lui Albert era în continuă creştere (cuplul a avut nouă copii), s-a decis construirea unor noi aripi. Aici se găsesc celebrul balcon de unde familia regală îşi salută şi astăzi supuşii sau Sala Balului şi alte încăperi unde au loc ceremonii de stat. Mai trebuie spus că aici, la Buckingham, au concertat Mendelssohn Bartholdy şi Johann Strauss II.

În primii ani ai secolului trecut, Palatul Buckingham trăia o nouă viaţă: regele Eduard VII şi regina Alexandra erau în fruntea petrecerilor londoneze, iar palatul era văzut ca ocupând prima poziţie în topul reşedinţelor.

Dar au fost şi zile negre în istoria palatului: în timpul primul război mondial, edificiul nu a fost afectat, dar bunurile de valoare din interior au fost evacuate; în cele de-al doilea război mondial, palatul a fost bombardat de şapte ori, cele mai mari distrugeri înregistrându-se în capelă; totul a fost uitat însă pe 8 mai 1945 când la balcon a apărut familia regală.

Astăzi, Palatul Buckingham este reşedinţă pentru Regina Marii Britanii, prinţul consort Filip, ducele de York Prinţul Andrew, Contele şi Contesa de Wessex, adică Prinţul Edward şi soţia lui, alături de fiica lor.

Mic dejun cu regina

77.000 de metri pătraţi are Palatul Buckingham, iar fiecare colţişor al acestei imense suprafeţe are ceva de spus: Fie poveşti ale micuţilor din familia regală, fie poveşti despre întâlniri ale şefilor de stat, fie poveşti cu pictori celebri.
Care sunt cele mai importante încăperi din palat? Camera Albastră, celebră pentru decoraţiunile alese Regina Maria, şi care astăzi este folosită înaintea recepţiilor oficiale pentru discuţii informale si aperitive. În Camera Verde trebuie admirate porţelanurile cumpărate de George IV după Revoluţia Franceză. Apoi, e musai să includeţi în tur Camera Albă, unde Regina îi primeşte pe invitaţii la recepţii. Nici Galeria de Picturi nu trebuie ratată: aici se regăsesc picturi de Rembrandt, Rubens, Vermeer, Canaletto, Claude şi Poussin; sculpturi de Chantrey şi Canova; porţelanuri de Sevres.

Am lăsat pentru finalul turului Sala Tronului şi Sala de bal. În Sala Tronului a avut loc încoronarea actualei Regine în anul 1953 şi tot aici se fac fotografiile de familie sau cele de nuntă ale mirilor din familia regală. Aici au loc unele primiri oficiale, deşi evenimente importante încep să fie tot mai mult găzduite de Sala de bal. Aceasta este cea mai mare încăpere a palatului cu o lungime de 36,6 metri, o lăţime de 18 metri şi o înălţime de 13.5 metri.

În vizită la palat

În fiecare an în jur de 50.000 de invitaţi iau parte la serate, petreceri, audienţe şi recepţii, date la palat, informează siteul oficila al familiei regale engleze. Dar aceşti 50.000 de invitaţi sunt doar o mică parte dintre cei care trec pragul impunătoarei reşedinţe, pentru că în palat pot ajunge şi oameni obişnuiţi, în calitate devizitatori. Iar unul dintre cele mai aşteptate momente ale turului este cel al Schimbării Gărzii, un ritual de 45 de minute ce are loc zilnic din aprilie până în iulie.
Schimbarea gărzii se petrece în curtea din faţă a palatului şi este un ceremonial plin de muzică şi culoare, pentru că detaşamentul de la St. James's vine aici în frunte cu Corpul de tobe şi cu purtătorii de steaguri (steagul Reginei, dacă această se află în reşedinţă, sau al regimentului, dacă suverana lipseşte). În tot acest timp în cazarma Wellington se formează şi este inspectată garda de schimb. Nu mai puţin de 35 de fanfarişti conduc noua gardă spre Palatul Buckingham.
În curtea Palatului Buckingham, prezentarea armelor vechii şi noii garde se desfăşoară lent, fără ca vreun amănunt al ceremonialului devenit ritual să fie uitat. Ceremonialul se încheie cu predarea cheilor palatului, iar finalul este marcat de plecarea vechii garde spre cazarma Wellington.
Lipici la public au şi gărzile călare, care păzesc intrarea oficială în palat. Gărzile călare pot fi văzute zilnic, de la ora 10 până la ora 16, când sunt înlocuiţi cu gărzi de infanterie. La ora 22, porţile principale se închid şi fiecare dintre ele este păzită de un singur gardian. De acum intrarea se poate face doar dacă ştii parola. Şi încă un amănunt, dar de mare importanţă: doar membrii familiei regale şi gărzile de serviciu au permisiunea să folosească porţile principale ale celor două palate, oricine altcineva are nevoie de permisiunea suveranei.
Începând din 1993, în august şi septembrie, încăperile de stat din palat au fost deschise spre vizitare, iar banii obţinuţi din vânzarea biletelor au fost folosiţi pentru renovări ale reşedinţelor regale. În mai 2009, când familia regală a solicitat fonduri suplimentare pentru reabilitare, răspunsul Guvernului a venit prompt: Palatul Buckingham poate fi deschis mai multe luni pe an, astfel încât sumele strânse din vânzarea biletelor să fie mai mari. În consecinţă, astăzi palatul poate fi vizitat chiar dacă membrii familiei regale sunt în reşedinţă.
Mai trebuie spus că acest edificiu nu aparţine familiei regale, ci statului, aşa că Guvernul Marii Britanii plăteşte anual 15 milioane de lire sterline pentru întreţinerea palatului.