În inima deşertului Thar din India, acolo se găseşte Jaisalmer, oraşul clădit în cel mai uscat loc al ţării. Şi dacă vă mai spunem că în luna ianuarie temperatura medie este de 23 grade Celsius şi că în mai mercurul din termometre urcă peste 42 grade Celsius, atunci poate nu veţi alege Jaisalmer ca destinaţie turistică. Şi ar fi o greşeală, căci oraşul se laudă cu o rară frumuseţe.
Şi-a primit supranumele de „oraşul de aur al Indiei” sau „oraşul Soarelui” datorită nisipului galben care îl înconjoară şi datorită rocilor aurii – roşiatice din care s-au ridicat clădirile din oraş.
Istorie de la 1156
În statul indian Rajasthan se găseşte Jaisalmer, un oraş ce a fost odinioară stat. Începuturile sale datează în urmă cu aproape un mileniu: a fost fondat de Rajahul Rawal Jaisal, în anul 1156, la îndemnul unui eremit numit Eesaal. Legenda spune că rajahul ar fi ales dealul Trikut ca loc pentru noua aşezare, gândidu-se că astfel oraşul va fi protejat de atacurile inamicilor.
În Evul Mediu, Jaisalmer a devenit unul dintre cele mai căutate oraşe, fiind aşezat chiar pe drumurile ce legau India de Persia şi Africa de vest. Iar viaţa localnicilor decurgea bine: banii veneau cu grămada din taxele plătite de negustori şi nimeni nu îndrăznea să atace cetatea. Aşa a fost până la mijlocul secolului al XIII-lea, când Ala-ud-din Khilji, un conducător din Delhi, a atacat oraşul supărat fiind că la Jaisalmer fusese oprită una dintre caravanele sale care transporta cafea. Nouă ani a durat atacul şi când oraşul nu a mai rezistat femeile şi-au dat foc pentru a evita disgrace.
Nici în Era Modernă, nu s-a lăsat oraşul uşor: Jaisalmer a fost ultimul oraş regal care a semnat acordul cu englezii. În 1947, conducătorii oraşului şi-au exprimat dorinţa ca acesta să rămână în India independentă. De atunci s-a transformat într-o destinaţie turistică de mare importanţă.
În vechiul fort
De vechiul fort este dominat oraşul Jaisalmer. Este unul dintre cele mai mari forturi existente azi în lume şi este al doilea ca vechime în India. Ca un leu întins leneş pe un deal se iveşte în faţa celui care îl priveşte din oraşul de jos. Nici nu e de mirare, doar totul este construit din stâncă auriu-roşiatică. De lene însă, nici vorbă: fortul a fost bine conceput pentru a face faţă atacurilor: este înconjurat de trei ziduri de incintă şi are nu mai puţin de 99 de bastioane, 92 dintre acestea fiind construite între anii 1633-1647.
Astăzi, un sfert din populaţia oraşului locuieşte în fort, iar acest fapt a avut şi consecinţe negative, aşa că în 1996, 1998 şi 2000, Jaisalmer a fost inclus pe lista internaţională a monumentelor cu grave probleme de conservare şi ample lucrări de consolidare şi reabilitare au fost iniţiate.
Ce nu ar trebui să rataţi în vechiul fort? Palatul regal, templele Jain, Templul Laxminath, cele patru porţi masive şi casele negustorilor, denumite havelis.
În Piaţa Chauhata din vechiul fort se înalţă palatal maharajahului cu al său tron de marmură. În imediata apropiere se găseşte Turnul Tazia, un edificiu cu cinci etaje şi cu balcoane faimoase printre turişti pentru decoraţiunile extraordinare făcute din lemn, piatră şi hârtie colorată.
Camere nenumărate, cu ferestre mari, bogat decorate, cu arcade, cu balcoane – aşa arată casele negustorilor din Jaisalmer. Mai toate au fost construite în urmă cu sute de ani; unele au fost transformate în muzee, altele sunt încă locuite de familiile celor care le-au ridicat; aşa sunt, de pildă Haveli Vyas, ridicată în secolul al XV-lea, şi Palatul Shree Nath, odinioară reşedinţa primului-ministru, ambele locuite de familiile ce le-au construit. Oricum şi turiştii se pot bucura de aceste palate, dat fiind faptul că există camere ce pot fi închiriate în regim hotelier.
Încă din secolele XII-XV datează templele Jain din vechiul fort. Sunt faimoase pentru sculpturile de pe pereţi, sculpturi ce înfăţişează oameni şi animale, dar şi pentru povestea celor doi eremiţi Rikhabdevji and Shambhavdev Ji.
Şi după atâta nisip şi atâta piatră, poate un popas lângă o apă nu strică! Cel mai indicat loc este Lacul Gadsisar. Nu este o oază, aşa cum cred mulţi, ci un imens rezervor de apă construit încă din anul 1400 de maharajahul Gadsi Singh. A ales acest loc tocmai pentru că reţinea apa de ploaie. Dincolo de răcoarea oferită de apă, frumuseţea locului îţi taie răsuflarea, căci în unde se oglindesc templele şi altarele ce înconjoară lacul. Iar poveşti sunt destule de spus: de la cea a curtezanei Tillon care a ordonat, în secolul al XIX-lea, să se ridice poarta ce deschide drumul către lac, la povestea amplasării statuii lui Vishnu, în anul 1908, pentru ca templele să fie salvate de la demolare.
În deşert
Dincolo de zidurile fortului şi de clădirile mai noi se întinde deşertul cu zile toride şi nopţi friguroase. Însă deşertul se cere explorat, doar aşa poţi simţi cu adevărat ce înseamnă Jaisalmer şi misterul ce înconjoară locul, spun localnicii. În consecinţă, un safari cu cămile e recomandarea numărul 1 a agenţiilor de turism. De ce să te plimbi cu Jeep-ul printre dune, în loc să te laşi purtat de o cămilă prin nisipurile nesfârşite?! Se poate opta pentru excursii de o zi, de două, de şapte zile sau chiar de o lună. În plus, popasurile se fac în tabere amplasate lângă satele din deşert, aşa că modul de viaţă al localnicilor e la un pas în deşert distanţă. Aşa se poate ajunge la Padholi, un loc unde oamenii trăiesc aşa cum o făceau şi strămoşii lor în urmă cu sute de ani.
Şi la sfârşit câteva tips-uri de călătorie: cea mai bună perioadă a anului pentru o vizită la Jaisalmer este din octombrie până în martie; apoi, o plimbare cu ricşa nu ar trebui ratată, dar nici un popas în bibliotecile din oraş: se numără printre cele mai vechi din India şi adăpostesc manuscrise şi artefacte rare aparţinând tradiţiei Jain..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu