Cât mai ţine iarna? Va fi noul an unul bogat sau nu? Pentru a răspunde la cele două întrebări nu e nevoie de previziuni meteorologice şi de analize economice, pentru că vulpea şi ursul ne dau toate indiciile necesare. La Tilişca, vulpea a dat semnalul că iarna va mai ţine un pic, dar nu prea mult.
Ziua Ursului şi Ziua Vulpii - ambele sunt sărbătorite pe 2 februarie, iar numele sunt legate de credinţe vechi din satele româneşti. Astfel, se spune că în 2 februarie, de Întâmpinarea Domnului, cele două animale ne dau primele indicii despre bogăţia sau sărăcia din anul ce tocmai a început şi despre cât va mai dura iarna. Astfel de credinţe le sunt cunoscute şi bătrânilor din satele Sibiului.
Vulpea a trecut râul
"Ştiu de la părinţi şi bunici că în 2 februarie vulpea trece râul. Dacă e apă neîngheţată, e vreme bună şi dacă e îngheţată - iarna mai durează destul. În dimineaţa asta m-am uitat şi apa era numai pe jumătate îngheţată, adică mai ţine iarna un pic, dar nu e o iarnă aşa grea", spune Petrică Bratu din Tilişca. Semnele le-a învăţat de când era mic, aşa că de zeci de ani de când priveşte apele la fiecare 2 februarie s-a convins că acest calendar popular funcţionează: "După semnele astea ne putem lua; s-au adeverit de fiecare dată", adaugă Petrică Bratu. În alte sate, se spune că dacă apa e îngheţată, anul va fi bogat în roade.
Alteori, ursul e meteorolog de serviciu. Prin părţile Braşovului se spune că pe 2 februarie, ursul iese din bârlog. Dacă îşi vede umbra, adică dacă e timp frumos, ursul intră înapoi în bârlog, semn că se va întinde până aproape de jumătatea lunii martie. În schimb, norii de pe cer sunt semn că iarna e pe terminate, aşa că ursul se pune pe jucat, în pădure.
În calendarul popular, Întâmpinarea Domnului poartă numele de Stretenie şi este considerată a fi ziua când frigul se confruntă cu anotimpul cald. Şi cum ursul (numit Ăl Mare sau Martin) ocupă post de meteorolog, oamenii îl ademenesc şi îl îmbunează cu bucăţi de carne, ascunse pe poteci de munte. De asemenea, persoanele bolnave de "sperietoare" sunt tratate, prin afumare, cu păr smuls dintr-o blană de urs.
Ziua Ursului şi Ziua Vulpii - ambele sunt sărbătorite pe 2 februarie, iar numele sunt legate de credinţe vechi din satele româneşti. Astfel, se spune că în 2 februarie, de Întâmpinarea Domnului, cele două animale ne dau primele indicii despre bogăţia sau sărăcia din anul ce tocmai a început şi despre cât va mai dura iarna. Astfel de credinţe le sunt cunoscute şi bătrânilor din satele Sibiului.
Vulpea a trecut râul
"Ştiu de la părinţi şi bunici că în 2 februarie vulpea trece râul. Dacă e apă neîngheţată, e vreme bună şi dacă e îngheţată - iarna mai durează destul. În dimineaţa asta m-am uitat şi apa era numai pe jumătate îngheţată, adică mai ţine iarna un pic, dar nu e o iarnă aşa grea", spune Petrică Bratu din Tilişca. Semnele le-a învăţat de când era mic, aşa că de zeci de ani de când priveşte apele la fiecare 2 februarie s-a convins că acest calendar popular funcţionează: "După semnele astea ne putem lua; s-au adeverit de fiecare dată", adaugă Petrică Bratu. În alte sate, se spune că dacă apa e îngheţată, anul va fi bogat în roade.
Alteori, ursul e meteorolog de serviciu. Prin părţile Braşovului se spune că pe 2 februarie, ursul iese din bârlog. Dacă îşi vede umbra, adică dacă e timp frumos, ursul intră înapoi în bârlog, semn că se va întinde până aproape de jumătatea lunii martie. În schimb, norii de pe cer sunt semn că iarna e pe terminate, aşa că ursul se pune pe jucat, în pădure.
În calendarul popular, Întâmpinarea Domnului poartă numele de Stretenie şi este considerată a fi ziua când frigul se confruntă cu anotimpul cald. Şi cum ursul (numit Ăl Mare sau Martin) ocupă post de meteorolog, oamenii îl ademenesc şi îl îmbunează cu bucăţi de carne, ascunse pe poteci de munte. De asemenea, persoanele bolnave de "sperietoare" sunt tratate, prin afumare, cu păr smuls dintr-o blană de urs.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu